50 de ONG-uri protestează împotriva propunerii lui Ciucă și Bode de înăsprire a pedepselor pentru tulburarea ordinii și liniștii publice

50 de organizații neguvernamentale și grupuri de cetățeni au transmis luni o scrisoare deschisă adresată senatorilor prin care le cer să respingă creșterea pedepselor pentru unele fapte care duc la tulburarea ordinii și liniștii publice, în special în contextul unor adunări publice, potrivit unui comunicat de presă.

Reprezentanții societății civile arată că inițiatorii Nicolae Ciucă și Lucian ”doresc o limitare gravă a spațiului civic, inacceptabilă într-un stat democratic, instituind circumstanțe agravante pentru atingeri grave aduse demnității persoanelor dacă fapta este săvârșită de către două sau mai multe persoane împreună, eliminând posibilitatea sancționării cu amendă și crescând pedepsele”.

Propunerea legislativă (L139/2023), inițiată de Lucian Bode și Nicolae Ciucă, prevede, printre altele, modificarea Art. 371 din Codul Penal astfel: „(1) Fapta persoanei care, în public, prin violenţe comise împotriva persoanelor sau bunurilor ori prin ameninţări sau atingeri grave aduse demnităţii persoanelor, tulbură ordinea şi liniştea publică se pedepseşte cu închisoare de la 1 an la 5 ani.” În forma în vigoare pedeapsa este amenda sau închisoare de la 3 luni la 2 ani. Mai mult, inițiatorii propun circumstanțe agravante: (2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) este săvârşită de către a) două sau mai multe persoane împreună; b) (…), pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

”Considerăm că eliminarea sancțiunii cu amendă și creșterea pedepselor pentru tulburarea liniștii publice prin atingere adusă demnității persoanelor la 5, respectiv 7 ani, este complet disproporționată și inacceptabilă într-un stat democratic”, arată semnatarii apelului.

Pe scurt, dacă în cadrul unei adunări publice sunt scandate lozinci ce sunt considerate ofensatoare, persoanele care au scandat lozincile sunt pasibile de închisoare între doi și șapte ani. Așa cum se arată și în avizul nefavorabil emis de Consiliul Economic și Social pedeapsa devine echivalentă cu cea pentru ucidere din culpă.

”Inițiatorii nu demonstrează necesitatea modificărilor cu o analiză bazată pe cazuistică. Nu există în expunerea de motive nicio statistică cu privire la numărul de situații de tulburare a ordinii publice, în care actuala legislație să nu fie suficientă pentru a pedepsi corespunzător făptașii. Modificarea Codului Penal are un puternic efect asupra exercitării drepturilor fundamentale ale omului. Cu toate acestea, propunerea de modificare nu conține o analiză cu privire la impactul asupra drepturilor omului, așa cum prevede Legea 24/2000. Acest lucru este cu atât mai îngrijorător pentru noi, cu cât, o dată în plus, vedem că legislația națională care vizează exercitarea dreptului de organizare și participare la adunări publice este fundamentată strict din perspectiva polițienească, fără nicio considerație pentru drepturile constituționale”, se mai arată în scrisoarea deschisă.

Anul trecut, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis în cauza Bumbeș contra României în favoarea activistului care a fost amendat pentru tulburarea ordinii și liniștii publice. Motivarea CEDO subliniază importanța libertății de exprimare în societățile democratice și menționează explicit că sancționarea unei exprimări politice „poate avea efect nedorit de intimidare asupra discursului public”.

România, în loc să se angajeze într-un exercițiu de reflecție cu privire la această sancțiune, fundamentală pentru spațiul democratic din România, a decis, prin premierul Nicolae Ciucă și ministrul de interne Lucian Bode, lideri ai PNL, să legifereze complet contrar deciziei CEDO, arată cele 50 de ONG-uri și asociații.

O modificare similară a legislației a fost încercată și de Carmen Dan și Liviu Dragnea în 2017.

Semnatari:
CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică
Centrul pentru Inovare Publică
ActiveWatch
Centrul FILIA
Asociația E-Romnja (Asociația pentru Promovarea Drepturilor Femeilor Rome)
Asociația Front
Asociația Bankwatch România
Mai Mult Verde
Sindicatul Roman al Jurnaliștilor MediaSind
Fundația Eco-Civica
Asociația Rise OUT
Fundația PACT – Parteneriat pentru Acțiune Comunitară și Transformare
Corupția Ucide
Mediawise Society
Asociația Partener pentru Tine
Asociația Sens Pozitiv
Asociația pentru Cooperare și Dezvoltare Durabilă
Asociația Părinți de Cireșari
FDSC – Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile
Fundația TERRA Mileniul III
Centrul pentru Legislație Nonprofit
Asociația Code for Romania
Asociația Pe Stop
Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis
Asociația CIVICA
Centrul pentru Studiul Democrației
Asociația A.R.T. Fusion
Expert Forum
Centrul Român de Politici Europene
Asociația GHEPart
Asociația MozaiQ LGBT
Comunitatea Declic
Centrul de Resurse Juridice
Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei
Reset Iași
Asociația Parcul Natural Văcărești
Grupul Lacul Tei
Floreasca Civică
Átlátszó Erdély/Transilvania Transparentă
Inițiativa Civică Bucureștii Noi
Grupul Inițiativa Favorit
APADOR-CH
Asociația Help Autism
Consiliul Tineretului din România
Federația Organizațiilor Neguvernamentale de Tineret din Iași – FONTIS
Fundația Greenpeace România
Miliția Spirituală
Asociația Respiro
Asociația SEXUL vs BARZA
Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România – ANOSR