Vladimir Putin a cerut la Beijing trei lucruri – „Power of Siberia”, colaborarea cu băncile chineze și neparticiparea Beijingului la summitul din Elveția (surse, FT)

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Încercările Rusiei de a încheia un acord cu China privind gazoductul „Power of Siberia-2” au intrat în impas din cauza a ceea ce Moscova consideră a fi cererile nerezonabile ale Beijingului privind prețurile și volumele de aprovizionare, scrie, citând surse, Financial Times, preluat de BBC.

Poziția dură a Beijingului cu privire la gazoduct demonstrează modul în care invazia Rusiei în Ucraina îl face pe președintele Vladimir Putin să fie tot mai dependent de liderul chinez Xi Jinping pentru sprijin economic, notează ziarul.

Potrivit surselor citate, China vrea să cumpere gaz rusesc la un preț apropiat de prețurile interne rusești puternic subvenționate și, de asemenea, este dispusă să cumpere doar o mică parte din gaz în raport cu capacitatea anuală planificată a gazoductului de 50 de miliarde de metri cubi.

În timp ce Rusia insistă că este încrezătoare că va ajunge la un acord privind Power of Siberia 2 „în viitorul apropiat”, două surse FT au declarat că impasul în care se află negocierile a fost motivul pentru care șeful Gazprom, Alexei Miller, nu s-a alăturat lui Putin în timpul vizitei liderului rus la Beijing din luna mai.

Potrivit publicației, Putin i s-a adresat liderului chinez cu trei solicitări principale – „Puterea Siberiei”, creșterea activității băncilor chineze în Rusia și neparticiparea Chinei la conferința de pace din Elveția din iunie.

Vineri, China a anunțat că nu va participa la summitul ucrainean de la Geneva. Două dintre sursele publicației au declarat că Beijingul și Moscova discută problema alocării uneia sau mai multor bănci care să finanțeze comerțul cu componente pentru industria de apărare rusă, ceea ce aproape sigur va duce la sancțiuni americane pentru acestea.

Ajungerea la un acord în ceea ce privește conducta este însă departe, iar cooperarea propusă cu băncile chineze rămâne la o scară mult mai mică decât a cerut Rusia, au rezumat sursele FT. Kremlinul nu a răspuns la o solicitare de comentarii iar Gazprom a refuzat să comenteze, precizează publicația.

Eșecul Rusiei de a asigura un acord demonstrează că războiul din Ucraina a făcut din China partenerul principal în relațiile dintre cele două țări, a declarat Alexander Gabuev, de la Centrul Carnegie din Berlin.