Viktor Orban va muta ambasada Ungariei de la Tel Aviv la Ierusalim, într-un gest aparent de susținere a lui Netanyahu (surse Times of Israel)

Premierul maghiar Viktor Orban va muta luna viitoare ambasada Ungariei de la Tel Aviv la Ierusalim. Surse din Ministerul de Externe citate de Times of Israel leagă decizia Budapestei de dorința liderului ungar de a-l ajuta pe premierul Benjamin Netanyahu, pe fondul controversei legate de planurile de slăbire a sistemului judiciar, care au fost comparate cu cele ale Ungariei.

Cei doi au ajuns la un acord în această privință în ultimele zile, detaliile fiind stabilite în timpul unor discuții intense între miniștrii de externe Eli Cohen și Peter Szijjarto, au declarat vineri oficiali de rang înalt din cadrul Ministerului de Externe pentru Zman Yisrael, site-ul afiliat în limba ebraică al cotidianului Times of Israel.

Mișcarea va face din Ungaria primul stat membru al Uniunii Europene care va deschide o ambasadă la Ierusalim, lucru căruia blocul comunitar se opune în absența unui acord de pace între Israel și palestinieni.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Surse de rang înalt din Ministerul de Externe care au confirmat transferul planificat al ambasadei au legat această mișcare de dorința lui Orban de a-l ajuta pe Netanyahu, acordându-i premierului o realizare diplomatică pe fondul instabilității politice legate de planurile controversate ale guvernului său de a revizui sistemul judiciar din Israel.

Netanyahu are de mult timp relații strânse cu Orban, care se află la putere din 2010. Legătura lor s-a întărit și mai mult de la revenirea lui Netanyahu la putere după alegerile generale din noiembrie, cei doi aducându-și laude unul altuia și căutând să dezvolte atât legăturile bilaterale, cât și cele personale.

În timpul unei vizite în Israel în 2019, Orban a promis să înființeze un birou comercial cu „statut diplomatic” la Ierusalim, care s-a deschis câteva luni mai târziu.

„Este un moment foarte interesant pentru noi, deoarece este prima misiune diplomatică europeană deschisă la Ierusalim după multe decenii, iar trei diplomați maghiari vor fi repartizați la acest birou în scopuri comerciale”, a declarat atunci Netanyahu la ceremonia de deschidere, la care a participat alături de Szijjarto. „Acest lucru este important pentru comerț, pentru diplomație și pentru mișcarea pe care Ungaria o conduce în acest moment pentru a schimba atitudinea în Europa față de Ierusalim.”

„Și există un teren care vă așteaptă chiar lângă ambasada americană”, a adăugat atunci Netanyahu, menționând decizia președintelui american Donald Trump de a recunoaște Ierusalimul drept capitală a Israelului și de a muta misiunea americană acolo în 2018.

După Statele Unite, alte câteva țări și-au mutat ambasadele la Ierusalim sau și-au anunțat intenția de a face acest lucru, Ungaria fiind acum de acord cu Israelul să își transfere ambasada de la Tel Aviv.

Viktor Orban este un lider controversat atât în Europa, cât și la nivel global, fiind criticat pentru că a redus independența sistemului judiciar și a mass-media din Ungaria, precum și pentru alte măsuri pe care le-a luat pentru a-și consolida autoritatea. El a vorbit anterior despre transformarea Ungariei într-o „democrație iliberală”.

În ultimii ani, Budapesta a fost cel mai aprig susținător al Ierusalimului în Uniunea Europeană, blocând mai multe eforturi de a emite declarații critice la adresa politicilor israeliene. De exemplu, în 2020, Ungaria a fost una dintre singurele țări care nu s-a pronunțat public împotriva planului Israelului, între timp eșuat, de a anexa unilateral porțiuni din Cisiordania.

Comparațiile dintre cele două țări au revenit din nou în prim-plan, în condițiile în care noul guvern al lui Netanyahu încearcă să avanseze propuneri care ar limita puterea sistemului judiciar israelian, similare cu cele promovate de Orban în ultimul deceniu în Ungaria.

În august 2021, Orban s-a plâns într-un interviu acordat Fox News că pierderea alegerilor de către Netanyahu a fost o „provocare” pentru el și l-a lăudat pe liderul israelian ca fiind un „bun prieten” al Ungariei. „Când a fost la putere, a investit întotdeauna multă energie pentru a avea o relație bună cu țările din Europa Centrală”, a spus el.

După ce blocul de dreapta-religios al lui Netanyahu a câștigat alegerile parlamentare de anul trecut, Orban a scris pe Twitter: „Ce mare victorie pentru Benjamin Netanyahu în Israel! Vremurile grele necesită lideri puternici. Bine ați revenit!” El a atașat o fotografie cu el însuși ținând în mână volumul de memorii al lui Netanyahu.

De asemenea, Orban a fost criticat pentru că l-a luat în vizor pe George Soros, un supraviețuitor al Holocaustului și finanțator de stânga născut în Ungaria, cunoscut pentru filantropia sa de stânga, pe care l-a numit „dușman public” pentru că ar fi susținut o imigrație în masă necontrolată.

Grupurile evreiești din țară au condamnat campania anti-Soros a lui Orban ca fiind antisemită, dar, în pofida denunțurilor pe scară largă, aceasta a continuat, iar în 2018 Universitatea Central-Europeană, fondată de Soros, a fost forțată să se mute din Budapesta.

În 2019, Yair Lapid, președintele partidului Yesh Atid, a declarat că, dacă va fi ales prim-ministru, va cere ca premierul ungar să își ceară scuze pentru „campania antisemită” împotriva lui Soros. Lapid nu a dus la îndeplinire această promisiune când a fost premier în a doua jumătate a anului 2022.