Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Autobuzul vechi, ticsit cu turiști, angajați ai magazinelor ”duty free” cu ecusoane la gât și oameni de la curățenie, pleacă de la aeroportul din Larnaca spre oraș, la prima oră a dimineții.
Șoferul nu mai vede oglinda din stânga și face un semn cu mâna spre pasagerii care ocupă partea din față. Aceștia se lasă puțin pe spate, iar șoferul este mulțumit. Operațiunea se repetă de câteva ori, după care nu mai este nevoie de gestul cu mâna: pasagerii execută sincron mișcarea spre spate, de câte ori el întoarce privirea.
Autobuzul străbate cu aparentă viteză o zonă care nu promite prea mult pentru turiști: o porțiune pustie, printre niște mici lacuri. Sare peste limitatoarele de viteză fără să încetinească și fără griji.
”E în ultima zi, și-a dat demisia”, glumește un turist român, în timp ce luptă cu echilibrul tulburat de rapiditatea cu care șoferul mută piciorul de pe frână pe accelerație și invers.
”Mă aștept să vină ceva din față”, glumește altul, aluzie la faptul că circulația se desfășoară ”pe cealaltă parte a drumului”, o moștenire de la britanici.
De altfel, britanicii nu s-au limitat la a le da ciprioților circulația pe partea stângă. Impactul lor asupra insulei a fost mult mai profund și de durată și se resimte și astăzi la nivel politic, social și administrativ.
Prezența britanică în Cipru a început în 1878, când Imperiul Otoman a cedat administrarea către Marea Britanie. Era pe atunci un punct strategic pentru interesul legat de Orientul Mijlociu și rutele comerciale spre India.
În 1925, insula a devenit oficial colonie britanică. Acest statut a venit cu un sistem modern de administrație, justiție și infrastructură: drumuri, porturi, rețele de comunicații și un aparat birocratic și juridic eficient. În plus, și limba engleză a devenit importantă în administrație și educație, lucru vizibil și astăzi, în turism.
Pe de altă parte, dominația britanică a generat tensiuni identitare și politice. Majoritatea greacă a populației cipriote aspira la unirea cu Grecia, în timp ce minoritatea turcă se temea de marginalizare. Cipru a devenit stat independent în 1960, dar Marea Britanie a păstrat două baze militare pe insulă.
Întreaga zonă a fost marcată și de conflictul dintre greci și turci, unul lung și complex, întins pe mai multe secole.
Insula avea o majoritate greacă și o minoritate turcă, iar tensiunile au fost accentuate de perioada colonială britanică. După independența Ciprului în 1960, conflictele intercomunitare au escaladat, iar în 1974, intervenția militară a Turciei a dus la divizarea insulei, situație care persistă și astăzi.
Larnaca, aflat în partea greacă, păstrează influențe din toate culturile cu care a intrat în contact: atât greacă, turcă, cât și arabă.
Orașul și-a luat numele de la cuvântul grecesc „lárnax”, care înseamnă sicriu, ladă funerară sau sarcofag. Zona era bogată în morminte antice și necropole, descoperite în special în perioada elenistică și romană.
Din cauza numărului mare de sarcofage găsite aici, localnicii au început să numească așezarea „Larnaca”, adică, într-o traducere liberă, „locul sicrielor”.

Biserica din Larnaca, în care se află mormântul Sfântului Lazăr. Foto: G4Media
De altfel, unul dintre cele mai importante obiective turistice ale orașului este chiar un mormânt: cel al lui Lazăr, despre care religia creștină spune că a fost înviat de Isus din morți și a continuat să trăiască în Cipru încă 30 de ani.
Orașul are biserici de toate felurile și o moschee care poate fi vizitată.
În Larnaca ai senzația unei primăveri blânde, dacă pleci din România, de la minus 10 grade Celsius. Cele 18-20 de grade în care se scaldă orașul ziua sub un soare plăcut îți permit să uiți de locul înghețat de acasă.
Este unul dintre motivele pentru care vin mulți turiști în această perioadă a anului: ”să rupă iarna în două”. Majoritatea vin pentru câteva zile, atrași de prețurile mai mici, de frumusețea locului și de numărul mic de turiști raportat la cel din sezon.
În luna ianuarie a anului 2025, Cipru a numărat puțin peste 112.000 de turiști, în creștere față de 2024, când au fost 89.000. Într-o lună din sezonul estival, numărul de turiști sare de 550.000 – 600.000, arată datele citate de presa din insulă.
”În ianuarie te poți mișca, sunt puțini turiști dar merge prost, nu se fac bani”, spune șoferul unui taxi, care ”vânează” turiști în zona obiectivelor mai îndepărtate de centrul orașului, mizând pe lipsa dorinței lor de face pe jos drumul înapoi.
Este bulgar și stă pe insulă de 22 de ani, cu familia sa. Spune că locuiește într-un sat de lângă Larnaca, unde chiria e mai mică și se plânge de prețurile mari din oraș, influențate de turism.
În această perioadă a anului, nu se poate face baie în mare dacă nu ești ”viking” (cum sunt supra-numiți turiștii din țările nordice ale Europei) din cauza temperaturii scăzute a apei, care are aproximativ 16 grade.

Iarna în Cipru. Foto: G4Media
Se poate face în schimb baie de soare, cu excepția episoadelor în general scurte de ploaie.
Străzile înguste din centru, cu mașini care par să ignore pietonii sunt pline de magazine și restaurante.
Dacă vrei să mănânci la restaurant, nu te poți lua doar după evaluările de pe Internet, care pot fi pozitive, dar pot veni din perioada de sezon.
Există unele restaurante care renunță iarna la personal și coboară mult standardele. Acest lucru se vede mai ales în ceea ce privește curățenia.
Pentru a evita o asemenea situație, ar fi bine să te uiți la cât de curate sunt băile și eventual bucătăria, dar și la câtă lume mănâncă acolo.

Restaurant în Larnaca. Foto: G4Media
Pe lângă centrul orașului, pe faleză există o ofertă culinară uriașă, din Finikoudes și până la plaja MacKenzie. O masă pentru 3 persoane poate merge de la 30 de euro (dacă vrei minuturi), până la 80 de euro (cu tot cu băuturi), dacă vrei un meniu cu fructe de mare proaspete, pește, miel și alte specialități locale.
Nu rata un meze cipriot complet, o succesiune de zeci de preparate mici, de la halloumi la carne la grătar, legume și sosuri tradiționale.
Dulciurile tradiționale sunt strâns legate de bucătăria greco-cipriotă, cu influențe orientale și mediteraneene. Sunt deserturi simple ca ingrediente, dar foarte aromate, bazate pe miere, nuci, siropuri și apă de flori.

Afacere de familie cu clătite, în Cipru. Foto: G4media
Pe lângă clătite, wafe și baclavale, preferate de mulți turiști, trebuie încercate portokalopita și samali, două prăjituri specifice zonei.
Alternativ, există patiserii, cafenele, magazine alimentare și o piață cu produse locale, de unde se pot cumpăra fructe și legume proaspete, la prețuri aproape simbolice: 50 – 100 de cenți kilogramul de citrice sau banane.
Cel mai bine e să stai aproape de promenadă și principalele atracții (Biserica Sf. Lazăr, Finikoudes) și ai totul la distanță de mers pe jos.
Zona centrală, care se poate spune că include Finikoudes, este recomandată mai ales dacă vizitezi pentru prima dată. Aici poți ajunge pe jos la restaurante, cafenele, muzee și promenadă.
Prețurile sunt relativ mici și variantele de cazare sunt variate. De la 40 de euro o cameră de hotel, la 60 de euro pentru un apartament mare, pentru toată familia, sunt prețurile medii.
Există, evident și variante mai scumpe, dar lupta pentru clienți în extrasezon este mare și coboară mult costurile legate de cazare.
”Prețul e mic în sezon. Platformele precum Booking, pe care ne bazăm foarte mult, coboară uneori prețul foarte mult, fără să ne întrebe pe noi” spune administratorul unui complex de apartamente pentru familii, aflat aproape de zona centrală.
În plus, mai spune el, sunt două probleme mari iarna: costul încălzirii, care se face pe curent electric, dar și criza de apă. În urmă cu câteva zile a fost declarată stare de urgență, iar populația a fost rugată să reducă voluntar consumul.
Prețul pe noapte pentru un asemenea apartament este de 50-60 de euro pe noapte și poate găzdui până la 4 persoane.
Pe scurt, orașul are de toate: mâncare bună, soare, multe obiective de vizitat, siguranță, prețuri rezonabile și istorie. Astfel, pentru cei care vor să „rupă iarna în două” și să se bucure de un oraș mediteranean fără presiunea sezonului turistic, Larnaca poate fi, în extrasezon, o surpriză plăcută.