G4Media.ro

Regizor român, premiat la Cannes. Filmul lui Alexandru Belc spune povestea de…

sursa foto: THE SHAPE OF E

Regizor român, premiat la Cannes. Filmul lui Alexandru Belc spune povestea de iubire dintre doi liceeni pe vremea comunismului

Cineastul român Alexandru Belc a câştigat vineri seară premiul pentru regie în cadrul secțiunii Un Certain Regard a Festivalului de la Cannes, pentru filmul „Metronom”, relatează Agerpres.

„Metronom” este debutul în lungmetrajul de ficţiune al regizorului Alexandru Belc, cunoscut până acum pentru documentarele „Cinema, mon amour”(2015) şi „8 martie” (2012).

Acțiunea filmului este plasată la începutul anilor 70, când Ion Țiriac și Ilie Năstase joacă finala Cupei Davis împotriva echipei Statelor Unite. Doi liceeni care se iubesc ascultă emisiunea „Metronom” de la „Europa Liberă” – post de radio interzis de autoritățile comuniste – și scriu împreună o scrisoare către realizatorul emisiunii, Cornel Chiriac, în care își exprimă admirația față de muzica occidentală și critică regimul comunist. Ce se întâmplă însă în orele următoare le dă viața peste cap. Când băiatul primeşte aprobarea să plece definitiv din ţară, împreună cu familia, cei doi tineri ştiu că trebuie să se despartă, dar nu se aşteptau ca ultimele zile împreună să devină hotărâtoare pentru întreaga lor viaţă.

Filmul îi are în distribuţie pe Mara Bugarin, Şerban Lazarovici, Mara Vicol, Vlad Ivanov, Mihai Călin şi Andreea Bibiri. Imaginea este semnată de Tudor Vladimir Panduru.

Filmul a avut premiera mondială pe 24 mai și a avut parte de o primire călduroasă din partea presei internaționale.

„Mulțumesc festivalului pentru premiul pe care îl împart cu toată echipa. Acest film n-ar fi fost posibil fără implicarea tuturor celor care au crezut de la bun început în acest proiect: Cătălin Mitulescu, Martine Vidalenc, actorii: Mara Bugarin, Mara Vicol, Șerban Lazarovici, Vlad Ivanov, Mihai Călin, Andreea Bibiri, trupa de actori minunați din rolurile secundare. Sunt onorat că Metronom a fost selectat în secțiunea Un Certain Regard, că am putut trăi emoția vizionarii filmului alături de o parte din echipă, într-o sală cu peste o mie de spectatori care au aplaudat minute în șir. A fost o experiență unică pe care doar un festival de talia Cannes-ului o poate oferi”,  a declarat Alexandru Belc (foto jos).

sursa foto. FACEBOOK/ Irina Margareta Nistor

Filmul va avea premiera națională la TIFF, în cadrul Zilelor Filmului Românesc, pe 23 iunie în Piața Unirii Open Air.

Regizorul Alexandru Belc și actrița Mara Bugarin, care la 21 de ani își face debutul în cinematografie cu rolul din „Metronom”, au fost în urmă cu o săptămână invitații Digi24 și au vorbit, chiar înainte să plece la Cannes, despre cum a fost făcut acest film și cu ce provocări s-au confruntat.

Sursa foto: THE SHAPE OF E

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

16 comentarii

  1. Un lucru e cert, dacă era ceva exact la fel pe vremea comunismului acesta era sexul. Nu stătea securitatea să urmărească pe nimeni în dormitor sau în padure.

    • Oho, dottore, si-nca cum.Poate nu pe dvs, dar asta e pentru că nu făceați. Urmărirea acestor activități era printre cele mai de preț metode operative de recrutare a informatorilor și de șantaj. Plus ca oferea oportunități deosebite de kompromat la adresa celor indezirabili. Practici pe care le-au păstrat și după revoluție.
      De ce țineau cu dinții de arhiva sipa, de exemplu, daca nu pentru a controla justiția pe care au și declarat- o oficial camp tactic? Madam jucan aia ce făcea? și cate altele…

    • Buey măriorule dar habar n-ai ce vorbești. Probabil că, adăugând la vorbele lui Draggy, pe prietena ta din liceu o chema Manuela :)))))

  2. Voi ați observat că toți regizorii ăștia care câștigă premii pe la marile festivaluri de film, o fac cu filme despre români și nici unul cu filme pentru români?
    Se duc și câștigă, șocând publicul occidental cu poveștile noastre triste. Românii nu vor să vadă la cinema astfel de povești triste pentru că le cunosc, aud și trăiesc astfel de povești zi de zi. Și… ca niște cur.ve ce sunt, acești regizori ies public ca să ne certe că nu apreciem capodoperele lor premiate international.

    • exact, filme despre romani, NU pentru romani

    • Si despre cine ai vrea sa faca filme, despre extraterestri? Despre „teroristii” secui de la 1 decembrie (nici nu e o idee asa proasta).

  3. @Adrian, asteptam cu placere filmul facut de tine . Dar vii cu premiu ca altfel degeaba ai comentat.

  4. LICEENI.
    draga redactie.
    sunt plecat de 20 de ani din tara dar tot nu mi-am uitat limba.

    • Ati „plecat din tara” in sectoru’ 4? Ca parca acolo, va lasati „iluminat” de Baluta, cel putin asa asa sustineti, tot azi!

  5. Felicitări!

  6. Sleahta din primaverii nu a facut nici cel mai mic efort sa mai nationalizeze ceva dupa 1962, iar anablandiana si doinacornea erau chiar deranjate de asta. Doiancornea era mereu suparata ca nu i se ia taranului porcul din curte ca sa aiba masteranzii carne. Filmul nu e din comunism, nefiind din perioada dinainte de 1962.

    • Ce sa mai nationalizeze ca ne-au nationalizat si constiintele. De aia inca mai votam si azi cu pezede si nea Nelu e liber si binemerci dupa mineriade.

  7. Prin 1970 benzina costa 2 lei litrul, un suc din cel rosu sau galben era 1leu. Copiii erau dusi la cinema, unde vizionau „vizita tovarasului in Africa”, mergeau la defilare in zilele festive sau asteptau ore in sir , in picioare, pe „tovarasul” care venea in vizite „de lucru”.”Tovarasul”, in fiecare „muncipiu” , ura „tutulor oamenilor muncii sa ajunga fruntasi pe ramura”. Declinul a inceput prin 1974, cand multe alimente nu se mai gaseau in magazine sau erau aduse in cantitati insuficiente si oamenii stateau la cozi ca sa isi procure cate ceva. Culegerile de probleme sau literatura straina (Shogunul) se vindeau la pachet cu Programul partidului. Scolarii erau indemnati sa economiseasca: primeau niste cartonase cu portrete de personalitati, costau 5 lei fiecare; In fiecare trimestru trebuiau sa aduca la scoala sticle si borcane, maculatura, sau primavara sa culeaga musetel .

    • Nu cred ca ceausescu a organizat omorurile raditionale din fiecare mol romanesc, cand se baga tigai la reducere. Romanul isi desconsidera timpul pe acst pamant, si deca sa munceasca prefera sa furgaseasca tot ce prinde, ca-i trebuie sau nu, sau sa stea la coada pentru o reducere de doi lei. Orice, numai munca – nu.

      Aia 2-3 care au avut chef de munca sunt acum pe Italea, Anglea Spania etc.

  8. Asa m-am saturat de filmele romanesti.Am urmarit cateva in trecut: Politist adjectiv, „4 luni,3 saptamani si 2 zile” si inca unul filmat in jud. Vaslui parca,dar toate seamana prea mult: atmosfera sumbra, tristete, ceva comunism, se filmeaza excesiv lucruri banale: cum se uita cineva in oglinda,cum merge cu masina,cum respira,etc., iar dupa ce vezi filmul te intrebi: bun,a durat 1 ora jumate,max 2 ore si ce era mai interesant a durat vreo 30 de min,deci la ce dreaku m-am uitat?!