G4Media.ro

VIDEO Lacrimile lui Mancini în brațele lui Vialli: povestea prieteniei fără egal…

Foto: Captură SkySport

VIDEO Lacrimile lui Mancini în brațele lui Vialli: povestea prieteniei fără egal care a dat Italiei forța morală să devină campioana Europei

Final de partidă la Londra, cu Italia câștigătoare a EURO 2020 chiar în fața gazdei Anglia: imaginea cea mai emoționantă vine de la antrenorul Roberto Mancini, îmbrățișându-și cu putere cel mai bun prieten, pe Gianluca Vialli. Ambii plâng secunde bune, în timp ce jucătorii celebrează pe gazon. E imaginea simbol a meciului, a squadrei azzurra și a unei întregi Italii devastate de pandemie: prietenia fără granițe, solidaritatea și depășirea suferinței.




Gemenii golului din fantastica echipă a Sampdoriei Genoa a anilor 90, Mancini și Vialli sunt legați de o prietenie definitivă. Gazzeta dello Sport vorbește despre cei ei ca despre doi frați, a căror legătură e mai presus de orice încercare.

Mancini e cel care l-a adus la echipă pe Vialli, în calitate de șef al delegației Italiei, după ce acesta supraviețuise celei mai dure încercări posibile. Vialii a fost disgnosticat cu cancer la pancreas în 2017. A urmat o operație de opt ore și două perioade lungi de chemoterapie chinuitoare. Vialii ajunsese atât de slab încât, povestește chiar el, își punea o bluză groasă pe sub cămașă și sacou ca să pară mai solid. Mancini i-a fost mereu aproape, iar când cancerul a dat înapoi, l-a chemat la națională.

Mancini avea nevoie de prietenul său, dar avea nevoie și de impactul poveștii asupra moralului unei echipe pe care o preluase în cel mai jos moment al istoriei recente. Mancini voia ca jucătorii unei echipe fără vedete stelare să înțeleagă nevoia de solidaritate și dedicare, singurul mod în care Italia putea bate echipe precum Spania, Anglia, Portugalia ori Franța.

Cei doi știau rețeta încă din copilărie. S-au cunoscut la loturile naționale de juniori în anii 80, doi atacanți pe care echipele mari se băteau deja. Ex-președintele Sampdoriei, Paolo Mantovani, a fost cel care i-a adus împreună la echipa genoveză, unde Mancini și Vialli au devenit gemenii golului și au adus echipei un titlu neașteptat sub conducerea sârbului Vujadin Boskov. Plus o finală în premieră de Champions League, pierdută – culmea – tocmai pe Wembley în fața Barcelonei.

Apoi, drumurile lor s-au separat, marea echipă a Sampdoriei s-a destrămat, dar ei au rămas prieteni. Au luat calea Angliei în perioade diferite și la echipe diferite: Vialli jucător și apoi antrenor la Chelsea, Mancini jucător la Leicester și antrenor la Manchester City. Dar au rămas mereu prieteni, mereu fideli.

În acest an, chiar înaintea campionatului european, au mai făcut un gest aparte. Au scris împreună o carte despre titlul obținut în 1991 cu Sampdoria, iar toate drepturile le-au donat unui spital italian care tratează bolnavii de cancer. O nouă echipă a Italiei se vedea la orizont, bazată pe camaraderie și generozitate.

Așa a fost și fotbalul Italiei la Euro 2020, pentru prima oară după decenii: în locul celebrei defensive de fier și a contraatacurilor frustrante pentru adversar, Italia a jucat ca o mare echipă: ofensivă din primul până în ultimul minut. În lipsa unui star definitoriu, echipa a fost vedeta. Iar Gazzetta dello Sport exultă: ”am câștigat fiind protagoniști, și nu oportuniști, așa cum eram mereu acuzați, aceasta e marea realizare… Italia strălucește iar, cu oameni care au redescoperit bucuria de a se îmbrățișa din nou. E o victorie sportivă, dar și una socială și economică”.

Ca într-un film de Giuseppe Tornatore, cei doi prieteni au ajuns la capătul unui drum lung și incredibil de complicat. De mâine începe o nouă călătorie, spre Campionatul Mondial din 2022. Iar Mancini și Vialii și-au adus alături un al treilea prieten de la Sampdoria: Attilio Lombardo, secundul de pe bancă și responsabilul cu atmosfera la antrenamente.

Foto: Captură SkySport

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

6 comentarii

  1. Frumoasă poveste!
    La finala de aseară naționala Italiei a bucurat o întreagă Europă, în ciuda englezoilor infatuați și care s-au dezis atât de ușor de vechii lor prieteni și aliați de pe bătrânul continent. Dacă ar fi posibil, mi-ar plăcea ca insula lor să fie mutată în altă parte a lumii, ca să se simtă ei mai „în siguranță”.

  2. Felicitari, Italia!

  3. nu a mers sa mai fentezi fotabalul inca o data
    Italia a meritat far nici un dubiu

  4. Un caz exemplar de oameni pasionati de fotbal care au vrut sa lase ceva in urma, sa construiasca, sa nu treaca sansa unei generatii….

    Te intrebi pe cand in RO. Cu Burleanu & Co sunt putine sanse, iar ei ne spun ca tocmai pentru ca nu sunt sanse tot ei trebuie sa ramana…..’logic’ nu e asa. Nu vom vedea RO intr-un campionat mondial, european sau de oricare cu acesti non-conducatori in urmatorii 50 ani. Asteptam sa se duca ca poate apar altii

  5. Oh, Doamne! Ce echipa frumoasa a avut Sampdoria atunci! Parca au jucat cu Dinamo in cupe , la vremea aceea….Marele Attilio !!!! Cea mai vestită chelie fin fotbalul mondial al anilor 80-90 !!!! Extrema dreapta mai rapidă decat Lacatuș !!!! Respect , Sampdoria !!!!