VIDEO INTERVIU Victor Negrescu, vicepreședinte Parlamentul European: „Eu cred că țara noastră nu poate accepta PNRR-izarea bugetului european, adică condiționarea fondurilor de anumite reforme care nu rezultă dintr-o consultare reală a populației”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Care sunt mizele viitorului buget al Uniunii Europene și care va fi impactul acestuia asupra României? Într-un interviu recent acordat în cadrul proiectului COHERO4EU, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a analizat propunerea Comisiei Europene pentru viitorul cadru financiar multianual (2028-2034). Acesta a vorbit despre schimbările propuse în politica de coeziune, posibilitatea condiționării fondurilor europene de reforme și reguli bugetare, precum și tendința de creștere a controlului la nivel european asupra alocărilor. 

Interviul a fost realizat de Francesca Cristea, Head of Policy and Programs, Europuls.

Noul buget european pe termen lung, estimat la aproximativ 2.000 de miliarde de euro, propune o reorganizare majoră a domeniilor de finanțare, și o schimbare de paradigmă care ar putea afecta direct România. Victor Negrescu a subliniat importanța strategică a acestor fonduri pentru dezvoltarea internă, amintind că majoritatea proiectelor locale se bazează pe sprijinul UE.

9 din 10 investiții publice din România, realizate cu bani europeni

„Aproape 9 din 10 investiții publice din România s-au realizat cu bani europeni. Asta înseamnă că dacă la Bruxelles se decide ca bugetul european să arate într-o anumită manieră, automat, acest lucru se va răsfrânge asupra României și asupra investițiilor posibile la noi în țară, dar și direcțiilor pe care, de exemplu, le va lua economia sau dezvoltarea locală”, a explicat vicepreședintele Parlamentului European.

O îngrijorare majoră o reprezintă intenția Comisiei Europene de a condiționa fondurile de reforme stricte și de ținte macroeconomice, un proces pe care oficialul îl numește o „PNRR-izare” a bugetului. Mai mult, ponderea alocată coeziunii ar urma să scadă de la 60% la 44%.

Fondurile, posibil condiționate de reforme

“Comisia Europeană și-a dorit să simplifice modul în care arată acest buget să vină cu o regrupare a domeniilor să fixeze anumite direcții, dar în același timp a căutat să exercite un control mai mare asupra banilor europeni, control care este riscat. […] Dacă până acum 60 % din bugetul european mergea către coeziune, acum, în propunerea Comisiei Europene, doar 44 % din sume merg către statele membre. Mai mulți bani vor fi controlați direct de Bruxelles. Vom avea și un fond de competitivitate, ceea ce poate să reprezinte o provocare pentru statele membre.

De aceea, trebuie să înțelegem acest fenomen, să vedem cum putem să-l influențăm, dar eu cred sincer, și o spun foarte direct, că eu cred că țara noastră nu poate accepta PNRR-izarea bugetului european, adică condiționarea fondurilor de anumite reforme care nu rezultă dintr-o consultare reală a populației, dintr-o consultare reală a partenerilor sociali și a societății civile, dintr-o consultare reală a autorităților locale… și nu putem penaliza un stat de 2 ori”, explică Negrescu.

Europarlamentarii propun ca deciziile să meargă către regiuni

Pentru a contracara această centralizare, europarlamentarul propune un mecanism decizional mai flexibil, care să coboare nivelul de decizie către regiuni. El a militat pentru crearea unor planuri regionale de competitivitate și pentru stimularea proiectelor interjudețene, criticând modul în care, uneori, planurile stabilite centralizat își pierd aplicabilitatea în realitate:

“A defini rolul autorității locale, societății civile, partenerilor sociali și a ne asigura că avem mai multă transparență în modul în care vor fi definite aceste resurse financiare europene pe viitor, preluând o parte din mecanismele care există în prezent, unde periodic autoritățile locale la nivel regional, împreună cu actorii relevanți sunt consultați și unde au reușit să schimbe inclusiv axe de finanțare prin prisma acestor consultări, adică mai multă flexibilitate și o abordare mai participativă, poate fi soluția tocmai pentru a pondera riscurile generate de aceste această centralizare a fondurilor europene”, afirmă el.