Home » COHERO4EU » VIDEO INTERVIU Marius Cara, Banca Europeană de Investiții: Cele trei direcții esențiale pentru atragerea viitoarelor fonduri europene

VIDEO INTERVIU Marius Cara, Banca Europeană de Investiții: Cele trei direcții esențiale pentru atragerea viitoarelor fonduri europene

Ascultă articolul

Șeful Grupului Băncii Europene de Investiții (BEI) în România, Marius Cara, a explicat într-un interviu acordat în cadrul Summitului Comunităților Locale, care a avut loc joi, 16 iulie, la Palatul Parlamentului, impactul instrumentelor financiare actuale derulate la nivel național, oferind exemplul de succes al fondului InvestEU, dar și un ghid de bune practici pentru creșterea competitivității economice.

- articolul continuă mai jos -

Discutând despre modul în care sunt gestionate resursele financiare externe, oficialul a subliniat încă de la început rolul activ al instituției pe care o reprezintă, subliniind totodată strategia statului român privind un fond pan-european major:

“În primul rând, aș dori să menționez că grupul Băncii Europene de Investiții pe care îl reprezint în România este implicat în mod direct în derularea acestor instrumente. Un exemplu pe care l-aș trece la lecții pozitive în România este modul cum România a ales să utilizeze compartimentul statului membru din InvestEU.”

Mecanismul din spatele acestei „lecții pozitive” a presupus un mix financiar strategic între fondurile de redresare și garanțiile europene. Aceste sume au fost direcționate către divizia de investiții a Grupului BEI pentru a ajunge în piață:

“InvestEU este unul din aceste fonduri pan-europene de garantare, deci un instrument financiar. În mod concret România a alocat 500 de milioane din PNRR combinat cu garanții de 172 de milioane din acest fond InvestEU. Toate puse împreună, alocate sau încredințate Fondului European de Investiții, parte a Grupului BEI, pentru implementarea lor în finanțarea IMM-urilor competitive și a tranziției verzi”, susține reprezentantul BEI.

“Până la momentul la care vorbim, prin intermediul a 13 bănci comerciale instrumentul respectiv a s-a concretizat în peste 1.600.000.000 de milioane de euro și anume 6000 de contracte cu IMM-uri. Deci, un factor de multiplicare de circa trei ori. Ca urmare, instrumentul a fost suplimentat cu încă 200 de milioane și prevedem noi că până la utilizarea completă a instrumentului se vor genera în economie peste 3,4 miliarde euro. Acesta este viitorul modelului de implementare al instrumentelor financiare”, explică acesta.

Pe lângă finanțarea IMM-urilor, reprezentantul BEI a abordat și provocările viitoarei perioade de programare europeană, unde inovația va ocupa un loc central, oferind un ghid de bune practici care pot ajuta România în procesul de absorbție și utilizare a fondurile europene :

“Dacă este să ne uităm la partea de inovare și competitivitate, pentru că Fondul European de Competitivitate va fi un pilon important al următoarei perioadei de programare, România trebuie să se uite către acele țări care întrunesc simultan 3 condiții.”

1. Predictibilitate pentru cercetare

Prima condiție o reprezintă susținerea pe termen lung și în mod consecvent a mediului de cercetare. Aceasta implică mediul universitar, cel academic și companiile inovatoare, toate având nevoie de crearea unui cadru predictibil de funcționare.

“Prima condiție este stimularea pe termen lung și în mod consecvent al mediului de cercetare. Deci mediul universitar, mediul academic, companii inovatoare, fiind crearea unui cadru predictibil.”

2. Parteneriate public-private

Al doilea factor obligatoriu este colaborarea strânsă între stat, universități și companii pentru a transforma ideile în proiecte concrete:

“Al doilea factor este a pune împreună în consorții sau parteneriate sistemul public cu acest mediu de cercetare, mediul academic și cu sistemul privat, companii private care să folosească sau să îmbine partea de cercetare cu capitalul și cu interesul public pentru crea și a genera proiecte competitive.”

3. Rentabilitatea inovației

În final, cercetarea și proiectele trebuie să aibă capacitatea de a aduce valoare adăugată și profit în piață:

“În al treilea rând, evident va trebui să se găsească calea cea mai scurtă de a finanța sau de a monetiza, de a scala aceste proiecte și de a le face să producă să genereze profit economic.”

Co-finanțat de Uniunea Europeană. Opiniile exprimate în acest material aparțin exclusiv autorilor și nu reflectă neapărat poziția Uniunii Europene sau a Comisiei Europene. Nici Uniunea Europeană, nici autoritatea finanțatoare nu pot fi considerate responsabile pentru conținutul prezentat.

#cohero4eu #cohesionpolicy #politicadecoeziune

 

Lasă un răspuns

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.
Vă rugăm să țineți cont că folosirea injuriilor, a limbajului instigator la ură, a apelurilor la violență sau trimiterea repetată, în mod abuziv, a aceluiași comentariu pot duce nu doar la ștergerea mesajului, ci și la suspendarea temporară a dreptului de a comenta. Site-ul nostru încurajează dezbaterile aprinse, dar civilizate. Vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuția la o discuție bazată pe argumente, nu pe atacuri.

„Eroii coeziunii: bune practici și perspective din România”

Finanțat de Uniunea Europeană. Opiniile și punctele de vedere exprimate sunt însă exclusiv ale autorului (autorilor) și nu reflectă neapărat opiniile Uniunii Europene sau ale Comisiei Europene. Nici Uniunea Europeană, nici autoritatea care acordă finanțarea nu pot fi trase la răspundere pentru acestea.

Top Articole