VIDEO INTERVIU Liderul USR, Dominic Fritz, despre intenția SUA de a anexa Groenlanda: Va trebui să ne poziționăm. Și această poziționare poate să fie doar alături de aliații noștri din UE / Este responsabilitatea noastră și legală și morală să ținem cu victima

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Președintele USR, Dominic Fritz, a declarat la interviurile G4Media că România trebuie să se poziționeze alături de UE în ce privește Groenlanda, pe care Statele Unite intenționează să o anexeze după ce președintele Nicușor Dan a exprimat un punct de vedere ambiguu. Ulterior consilierul prezidențial Marius Lazurcă a declarat că președintele se declară solidar cu atât cu Trump, cât și cu UE pe tema Groenlandei.

”În momentul în care începem un război comercial, în momentul în care se impun tarife, în momentul în care se fac mișcări militare reale împotriva voinței oamenilor din Groenlanda, în acest moment n-o să mai fie posibil să ținem cumva cu amândoi. În momentul în care există un agresor și o victimă, este responsabilitatea noastră și legală și morală să ținem cu o victimă, pentru că altfel o să devenim noi, la un moment dat, victima agresiunii (…)  Când va veni momentul în care cărțile vor fi puse pe masă, va trebui să ne poziționăm. Și această poziționare poate să fie doar alături de aliații noștri din UE”, a declarat Fritz la interviurile G4Media.ro

Președintele Donald Trump susține că anexarea Groenlandei reprezintă o chestiune securitate pentru SUA, invocând amenințarea Rusiei și Chinei în regiune. El a amenințat cu tarife de 10 la sută țările europene care se opun anexării. În replică, liderii europeni și-au manifestat solidaritatea cu Groenlanda, avertizând SUA că vor lua măsuri de retaliere.

Dan Tăpălagă: La interviurile G4 Media discutăm astăzi cu Dominic Fritz, liderul USR. Continuăm, așadar, seria de interviuri cu liderii coaliției. Începem cu subiectul fierbinte al anului Groenlanda, politicile lui Donald Trump privind anexarea acestei insule și răspunsul UE. Sunteți de acord, domnule Friț, cu intenția de anexarea Groelandei?

Dominic Fritz: Bineînțeles că nu și trebuie să o spunem clar și răspicat. Acuma, dacă vorbim strict de chestiunea securității în zona Arctică, cred că acolo putem să găsim puncte comune cu americanii. Într-adevăr, toată lumea a subestimat importanța pentru viitor a acestei zone, doar că americanii au toate drepturile deja să investească într-o prezență americană acolo. Statele NATO, UE poate să aibă orice fel de deschidere să ajute.

Deci, în zona asta cred că este important să recunoaștem că are o legitimitate ceea ce își doresc americanii. În același timp, nu putem să nu discutăm despre principiile dreptului internațional, nu putem nu să discutăm despre dreptul celor care locuiesc în Groenlanda să-și determine singur viitorul. Și cred că nici n-ar fi bine să discutăm despre principiul de bază a NATO, care este că nu ne atacăm reciproc, ci dimpotrivă, chiar ne și apărăm.

Dan Tăpălagă: Atunci de ce ministrul de externe, Oana Țoiu din partidul dumneavoastră, nici președintele Nicușor Dan nu s-au raliat scrisorii celor șapte lideri europeni care au ieșit public în apărarea Groelandei.

Dominic Fritz: Nu cunosc evoluția, să zicem, aceste scrisori. Oana Țoiu a spus foarte clar că principiile dreptului internațional trebuie să fie păstrate. Acuma suntem într-o situație în care o alianță care există de 80 de ani, chiar dacă România a aderat mult mai târziu, dar de 80 de ani pare că este în pericol să se destrame. Și asta este o situație atât de nouă pentru toată lumea că nu cred că nimeni n-are răspunsurile gata făcute. Și cred că pentru România, bineînțeles, este o situație în care suntem extrem de vulnerabili și în fața acestei vulnerabilități cred că o oarecare reținere în stratment-uri publice din partea președintelui și din partea ministrului este de înțeles și de bun augur.

Dan Tăpălagă: Ce ați înțeles dumneavoastră din declarația președintelui Nicușor Dan, cea postată duminică seară pe X.

Dominic Fritz: Cred că atunci s-a referit, s-a referit pentru că a vorbit despre comunicare și dialog. S-a referit la această mică misiune de recunoaștere a unor militari din Europa în Grenlanda, care pare că l-au supărat foarte mult pe Donald Trump, pentru că pare că nu a fost comunicat suficient de mult. Aud și din UK, de exemplu, că premierul Marii Britanii a încercat să, apoi ulterior să explice, să mai, să-l mai calmeze și cu siguranță apelul președintelui să existe un dialog mai productiv e bun, dar cu siguranță acest dialog trebuie să se întâmple pe baza principiilor de drept internațional și apartenența României la Uniunea Europeană, la familia europeană. Este ceva extrem de valoros și de aceea, în această situație, încă o dată vulnerabilă, în care de 80 de ani Europa și America au mers în aceeași direcție, e important să ne aliniem cu familia noastră europeană.

Dan Tăpălagă: Acest lucru nu s-a întâmplat totuși, pentru că a explicat consilierul prezidențial Marius Lazurcă ce a dorit să spună președintele Nicușor Dan cu postarea respectivă: solidaritate și cu Trump, și cu Europa. Deci ținem și cu America, și cu Europa în același timp. E posibil așa ceva?

Dominic Fritz: Dacă e posibil, depinde mai ales de președintele Trump, cât timp acțiunile lui, dincolo de retorica lui, vor fi pe baza dreptului internațional. Este posibil să ne aliniem …

Dan Tăpălagă: În două luntri? Și cu unii, și cu alții?

Dominic Fritz: În situația în care totul rămâne la un nivel retoric, este posibil să mai găsim compromisuri, să vedem cum să gestionăm această situație. În momentul în care începem un război comercial, în momentul în care se impun tarife, în momentul în care se fac mișcări militare reale împotriva voinței oamenilor din Groenlanda, în acest moment n-o să mai fie posibil să ținem cumva cu amândoi. În momentul în care există un agresor și o victimă, este responsabilitatea noastră și legală și morală să ținem cu victima, pentru că altfel o să devenim noi, la un moment dat, victima agresiunii.

Dan Tăpălagă: Deci, România va trebui să se poziționeze – dacă lucrurile evoluează, se ajunge la tarife, la mobilizări de trupe – în favoarea europenilor, adică alături de Europa, în apărarea Groenlandei?

Dominic Fritz: Da.

Dan Tăpălagă: Nu vi se pare, totuși, că România se distanțează de UE prin absența, de exemplu, a președintelui Nicușor Dan de la Davos și prin lipsa de solidaritate cu liderii europeni despre care tocmai am discutat acum câteva minute?

Dominic Fritz: Cu siguranță, țările mici în Europa și mai ales țările mici în în estul Europei se simt mai vulnerabile față de o prăbușire acestei alianțe, care, până la urmă, nu este doar o alianță cumva comercială, ci mai ales de securitate. Și de aceea, încă o dată, eu prefer ca poziționările publice să fie mai degrabă conservatoare și cântărite din partea celor care reprezintă statul român, decât să se arunce într-o retorică care apoi escaladează și mai mult lucrurile. Vedem însă că și din partea europenilor avem abordări foarte diferite. Dacă vă uitați la cum vorbește în aceste zile Emmanuel Macron , cum vorbește Friederich Mertz, cum vorbește Keir Sturmer din din Anglia, sunt acolo nuanțări foarte, foarte importante și și tocmai de aceea nu cred că ar fi sănătos acuma să ne aruncăm noi și să fim lideri pentru vreo tabără. Dar încă o dată, când va veni momentul în care cărțile vor fi puse pe masă, va trebui să ne poziționăm. Și această poziționare poate să fie doar alături de aliații noștri din UE.

Cristian Pantazi: Ați invocat nevoia de prudență din partea statelor est europene, dar avem contra-exemplul Poloniei, care s-a pronunțat categoric clar, fără echivoc, alături de ceilalți lideri europeni: Macron, Merz, Danemarca și așa mai departe. De ce nu și România? Nu suntem totuși departe de Polonia, nici geografic, nici ca mărime.

Dominic Fritz: Din punctul de vedere militar suntem din păcate, în urmă mult cu cu Polonia și Polonia într-adevăr are un avantaj politic, dacă vreți așa în politica internă, că cel puțin atitudinea față de Rusia este consensuală între tabere. Și chiar și ce ar fi aici extremiștii suveraniști în Polonia au o linie extrem de clară față de Putin și asta dă o siguranță mult mai mare să  poți să ai o claritate. Aici acest consens este mult mai fragil. Și de aceea depindem, da, poate mai mult decât alții, inclusiv de prietenia noastră cu Statele Unite.

Dan Tăpălagă: O întrebare scurtă și apoi trecem la temele de politică internă. Ar trebui să accepte președintele Nicușor Dan invitația președintelui Trump de a face parte din așa-numitul Consiliu pentru Pace, unde a fost invitat și președintele Putin?

Dominic Fritz: O întrebare scurtă și apoi trecem la temele de politică internă. Ar trebui să accepte președintele Nicușor Dan invitația președintelui Trump de a face parte din așa-numitul Consiliu pentru Pace, unde a fost invitat și președintele Putin?

Citește și 

EXCLUSIV VIDEO Dominic Fritz despre coaliție: USR este responsabil până la limita durerii / PSD e nemulțumit de Bolojan pentru că Bolojan nu e Ciucă