Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Într-un interviu realizat în cadrul proiectului COHERO4EU, dedicat politicii de coeziune, Florian Marin, reprezentantul Comitetului Economic și Social European, a discutat despre propunerea de buget de 2000 de miliarde de euro prezentată de Comisia Europeană și despre schimbarea de paradigmă: planuri de parteneriat național-regionale, accent pe securitate și competitivitate.
Interviul a fost realizat de Francesca Cristea, Head of Policy and Programs, Europuls.
Una dintre cele mai importante schimbări propuse în viitorul buget european este creșterea flexibilității pentru statele membre. Aceasta ar permite guvernelor să redirecționeze o parte din fonduri către domeniile pe care le consideră prioritare. Deși această abordare poate fi utilă într-un context geopolitic instabil, Florian Marin avertizează că efectele pot fi problematice: „Este la fel de riscant ca întregul pachet, pentru că statele membre au nevoi foarte diferite și nu vor putea acoperi toate aceste nevoi cu bugetul pe care îl au alocat”, a explicat acesta.
El oferă exemplul agriculturii pentru a ilustra potențialele dezechilibre. Dacă statele cu economii puternice aleg să direcționeze masiv fonduri către un anumit sector, țările cu resurse mai limitate pot rămâne în urmă: „Dacă Franța alege să direcționeze o mare parte din bani către agricultură, România nu va putea probabil să livreze aceeași sumă pentru sectorul agricol, și atunci se creează un cadru foarte puțin echitabil”, a explicat Florian Marin.
Un alt risc semnalat de reprezentantul Comitetului Economic și Social European este apariția unei competiții directe între diferite tipuri de investiții. Contextul geopolitic actual, marcat de războiul din Ucraina și de presiunile privind securitatea europeană, poate împinge statele să prioritizeze investițiile militare în detrimentul dezvoltării economice și sociale: „România va fi pusă într-o situație în care alege între a finanța școli sau drone, iar aceasta este o situație extrem de riscantă”, a declarat acesta.
În opinia sa, dacă fondurile europene nu mai sunt percepute ca un instrument de dezvoltare și reducere a inegalităților, încrederea cetățenilor în proiectul european poate scădea.
În ciuda criticilor privind propunerea actuală, Florian Marin subliniază că soluția nu este reducerea rolului Uniunii Europene, ci dimpotrivă, consolidarea acesteia: “Cred că avem nevoie de mai multă Uniune în Uniunea Europeană tocmai pentru a pune în valoare avantajele pe care acest proiect, fundamental pentru pentru stabilitatea zonei, dar și la nivel global să și să și să-și genereze efectele și să genereze până la urmă bunăstare pentru cetățeni”, a explicat el.
Consolidarea Uniunii Europene?…
România nu dorește să se alăture nucleului european reprezentat de Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Olanda, Polonia și Suedia.
România nu vrea apărare comună europeană, în cadrul NATO, cum să se consolideze UE?