Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
În perioada actuală la nivel european sunt definite și dezbătute viitoarele oportunități de finanțare pentru România, inclusiv pentru mediul de afaceri. Ana Maria Icătoiu, expert în fonduri europene și reprezentant al mediului de afaceri a vorbit într-un interviu în cadrul proiectului Cohero4EU despre potențialul și provocările mediului de afaceri în acest context. Aceasta consideră că există implicarea redusă a instituțiilor naționale în negocierile pentru noul buget al Uniunii Europene.
Interviul a fost realizat de Francesca Cristea, Head of Policy and Programs, Europuls.
În timp ce la Bruxelles se conturează arhitectura viitorului Cadru Financiar Multianual (2028-2034), o oportunitate majoră pentru mediul de afaceri va fi noul instrument de valoare importantă: Fondul European Pentru Competitivitate, estimat la aproximativ 452 de miliarde de euro, la care România pare să fie absentă de la masa negocierilor strategice.
Ana Maria Icătoiu subliniază un paradox îngrijorător: mediul asociativ din România colaborează mai eficient direct cu Comisia Europeană și cu Parlamentul European decât cu propriul Guvern. Deși federațiile patronale și Senatul României au transmis puncte de vedere, lipsește o poziție unitară și asumată de a Executivului: “România trebuie să fie mult mai prezentă la discuțiile care au loc la nivelul instituțiilor europene, mai ales în această perioadă și nu prea suntem, instituțional, suficient de prezenți. Cu tristețe, spun – pe de-o parte cu bucurie, dar pe de-o parte cu tristețe, faptul că în ultimele luni, mai degrabă, am colaborat îndeaproape cu Comisia Europeană și cu Parlamentul European decât cu Guvernul României”.
“În ceea ce privește bugetul pe termen lung 2028 2034 și mai ales fonduri pentru competitivitate, dacă ne referim la referim la competitivitate, avem viitorul Fond european pentru competitivitate cu un buget. Aproximativ la 452 de miliarde de euro și în acest moment, România nu are niciun punct de vedere instituțional legat de fonduri pentru competitivitate”, explică aceasta.
Această lipsă de viziune pune în pericol direct sectorul IMM-urilor, care reprezintă peste 97% din companii. Experta avertizează că se poate repeta scenariul dezastruos al programului european “Horizon”, unde companiile românești au fost aproape invizibile din cauza capacității instituționale reduse de a gestiona proiecte complexe de inovare: ț
“Riscul cel mai mare și noi vorbim aici din perspectiva întreprinderilor mici și mijlocii, care înseamnă peste 97 % din economia României, ca număr, care fără de care comunitățile locale, dar și economia României în general, s-ar prăbuși. S-a văzut clar în multiplele crize suprapuse cu care ne confruntăm din 2020 până acum că dacă IMM-urile se gripează, întreaga economie se gripează.
Ei bine, riscăm ca viitorul Fond European pentru Competitivitate să fie pentru IMM-urile românești precum este azi programul Horizon- un program cu un buget foarte mare, cu proiecte foarte interesante, dar pe care firmele din România nu le accesează deloc. Nu există din știința mea, nici un consorțiu condus de o companie din România care să fi câștigat până acum vreo finanțare pe Horizon Europe. Același lucru riscăm și pe viitorul Fond Pentru Competitivitate, pentru că IMM-urile românești au o capacitate instituțională destul de redusă, mult mai redusă față de companiile de același nivel din Europa de Vest sau chiar din Europa Centrală.
Și dacă noi, instituțional, prin Guvernul României, nu suntem acolo la masă la care se decid în aceste luni lucrurile relevante viitor privitoare la acest fond, ne vom uita cum cei de lângă noi îl accesează și cum IMM-urile de la noi, la fel, se vor uita cum la cum trec banii pe lângă ele”, afirmă aceasta.
Ana Maria Icătoiu pledează însă pentru o schimbare de paradigmă: în loc de apeluri dedicate țărilor din Est, România ar trebui să susțină finanțarea marilor proiecte strategice conduse de companii puternice, dar cu obligativitatea ca ecosistemul de furnizori să fie format din IMM-uri locale. Aceasta ar asigura transfer tehnologic și creșterea reală a competențelor:
„Noi nu suntem adepții acelei abordări care să spună că în Europa Centrală și de Est suntem mai puțin pregătiți, mai sărăcuți, mai amărâți și avem nevoie de niște apeluri de proiecte dedicate. Cred că este o abordare greșită care nu va face decât să ne lase în urmă din perspectiva accesului la inovare, accesului la tehnologii avansate. De aceea, în cazul în care avem o companie mare la nivel european sau chiar la cel din România, care face un proiect finanțat de Fondul European pentru Competitivitate, dacă furnizorii acestei companii mari sunt IMM-uri românești, vom câștiga mai multe lucruri în același timp: Pe de-o parte, creșterea economică pentru IMM-uri. Pe de altă parte, un transfer transfer tehnologic către respectivele IMM-uri. Și bineînțeles ele vor crea locuri de muncă ce necesită competențe ridicate și care generează și salarii foarte bune. Deci vor fi câștiguri din mai multe părți.”, explică aceasta.