VIDEO După șase luni de la un eșec, racheta europeană Vega a fost lansată cu succes de la Centrul spaţial Kourou din Guyana Franceză şi a reuşit să plaseze pe orbită mai mulţi sateliţi

Racheta europeană Vega, care a înregistrat un eşec în toamna anului 2020 finalizat cu distrugerea a doi sateliţi, a fost lansată cu succes în noaptea de miercuri spre joi de la Centrul spaţial Kourou din Guyana Franceză şi a reuşit să plaseze pe orbită mai mulţi sateliţi, inclusiv Pleiades Neo 3, un satelit de monitorizare de înaltă rezoluţie, informează Agerpres, conform AFP.

Această lansare a rachetei Vega „a reuşit perfect”, au declarat inginerii de la Centrul Naţional de Studii spaţiale din Franţa, într-un comunicat.

Miza era enormă pentru acest lansator italian, care a suferit două eşecuri în 18 lansări.

„O revenire în zbor reuşită” pentru Vega, a adăugat Stephane Israel, preşedintele executiv al companiei Arianespace, la finalul acestei misiuni care a avut o durată de o oră şi 42 de minute.

Racheta italiană a plasat totodată pe orbită cinci sateliţi de talie mică din serviciul SSM de „lansări partajate”: Norsat-3, un microsatelit de observare în beneficiul agenţiei spaţiale norvegiene, şi patru microsateliţi de tip CubeSat pentru operatorii Eutelsat, NanoAvionics/Aurora Insight şi Spire.

Lansarea a avut loc miercuri seară la ora locală 22:50 (01:50 GMT).

Potrivit companiei Arianespace, care comercializează şi exploatează rachetele din gama Vega, operaţiunile de fabricare a lansatorului şi de pregătire a lansării au fost realizate respectând „toate recomandările” care au fost „formulate de comisia de anchetă independentă creată după eşecul lansării rachetei Vega în toamna anului 2020”.

Acea rachetă s-a prăbuşit în mare pe 17 noiembrie, la puţin după după lansare, având la bord doi sateliţi – unul spaniol şi altul francez. Eşecul misiunii a fost cauzat de o problemă de fabricaţie apărută în etapa de integrare a celei de-a patra trepte a rachetei, fabricată de grupul Avio în Italia. Eroarea de cablaj nu a fost detectată de controalele efectuate înaintea lansării.

Lansatorul Vega înregistrase anterior, în iulie 2019, primul său eşec, atunci când trebuia să plaseze pe orbită un satelit militar de observare pentru Emiratele Arabe Unite.

Rezoluţie de 30 de centimetri

Pentru Pleiades Neo 3, „primele semnale de telemetrie au fost primite în această dimineaţă şi panourile solare au fost deschise”, au anunţat reprezentanţii companiei Airbus într-un comunicat.

Acest satelit cu greutatea de 920 de kilograme le va permite cercetătorilor să observe o zonă terestră cu suprafaţa de o jumătate de milion de kilometri pătraţi, reprezentând aproape suprafaţa Franţei metropolitane, cu o rezoluţie de 30 de centimetri.

Lui i se va alătura în luna iulie un al doilea satelit din aceeaşi gamă, Pleiades Neo 4, ce va fi lansat tot de o rachetă Vega, apoi în al doilea trimestru al anului 2022 sateliţii Pleiades Neo 5 şi 6, la bordul viitoarei rachete Vega-C, pentru a forma împreună o constelaţie de patru sateliţi.

Acea constelaţie îi va permite companiei Airbus să răspundă solicitărilor primite de la companii civile şi militare, tot mai numeroase, care doresc imagini de înaltă rezoluţie.

Cuplată la programe înzestrate cu inteligenţă artificială, constelaţia va permite cercetătorilor, de exemplu, să identifice cu exactitate o navă aflată pe mare sau avioane poziţionate pe piste de decolare, precum şi să evalueze evoluţia unei situaţii într-o anume zonă, graţie multiplelor rotaţii deasupra Terrei şi într-un interval scurt, a precizat Francois Lombard, directorul departamentului de inteligenţă artificială din cadrul companiei Airbus.

După lansarea reuşită a satelitului Pleiades Neo, Airbus se alătură companiei americane Maxar, singura de până acum de pe piaţă care beneficia de o rezoluţie de 30 de centimetri, şi intenţionează să înfiinţeze un „duopol” după modelul Airbus-Boeing din aeronautică, a explicat directorul francez.

Rezoluţia sateliţilor francezi de observare civilă SPOT este de 1,5 metri, cea a sateliţilor din precedenta generaţie Pleiades de 50 de centimetri, iar cea a sateliţilor militari – clasificată – este mai mică de 25 de centimetri, a precizat Philippe Pham, coordonatorul misiunilor de observare din cadrul grupului Airbus.

Sursa Foto: Captura Arianespace