Instanța Supremă, așteptată să pronunțe hotărârea în procesul în care se judecă recursul lui Călin Georgescu în dosarul anulării alegerilor prezidențiale

UPDATE 17 ian, Ora 10.00: Instanța Supremă este așteptată vineri să se pronunțe în procesul în care Călin Georgescu şi Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept au dat în judecată Biroul Electoral Central şi mai multe instituţii (Ministerul Apărării, Statul Major al Apărării, Guvern, Parchetul General, Curtea Constituţională, Serviciul Român de Informaţii), dar şi pe preşedintele Klaus Iohannis şi pe Elena Lasconi (USR), solicitând anularea a două hotărâri ale BEC prin care s-a dispus reluarea alegerilor prezidenţiale de la zero, în baza deciziei Curţii Constituţionale.

Joi seara, instanța a amânat pronunțarea pentru vineri.

Circa o sută de persoane au scandat joi mesaje pro-Georgescu în fața sediului Înaltei Curți de Casație și Justiție unde s-a dezbătut recursul declarat de candidatul pro-rus în dosarul anulării alegerilor prezidențiale.

UPDATE 19:18 Instanța a rămas în pronunțare. Călin Georgescu a plecat de la ICCJ. Declarațiile lui CĂlin Georgescu la plecarea de la Înalta Curte:

• Drepturile omului, dreptul de a alege și de a fi ales, sunt garantate. Ele nu pot fi judecate.
• Este o luptă împotriva lui Dumnezeu, a poporului român și a votului liber.
• ICCJ va rămâne în deliberare și probabil mâine vom cunoaște rezultatul.
• Sunt decis să merg până la capăt împreună cu poporul. Voi merge la toate instanțele internaționale.
• Probe nu există. Decizia a fost nu doar abuzivă și e dovedit că ei nu au nicio probă. Inclusiv președintele Klaus Iohannis sau cetățeanul Klaus Iohannis a spus la ultima conferință de presă că nu există probe.
• Am fost rugat să merg (la învestirea lui Donald Trump, n.red.), dar am refuzat din motive absolut foarte clare.

UPDATE 18:55 Susținătorii lui Călin Geogescu aflați în fața ICCJ au rostit rugăciunea „Tatăl Nostru”:

UPDATE 18:23 Cei circa o sută de protestatari adunați în fața ÎCCJ scandează în continuare: “A3, niște derbedei”, “B1TV, o mizerie”, “Realitatea e cu noi, restul la gunoi”

UPDATE 17:49 O a treia avocată, Mariana Alexandru, a cerut turul 2 înapoi “cum cer frații noștri din stradă” și i-a atras atenția judecătoarelor că și pentru ele se luptă.

UPDATE 17:35 Avocatul Coaliției care a depus plângere cere Înaltei Curți să nu aplice deciziile CCR de anulare a alegerilor prezidențiale exact ca în cazul Elenei Udrea

În același timp, avocata lui Călin Georgescu a solicitat rejudecarea procesului la Curtea de Apel București, pentru a beneficia de o instanță independentă și parțială, sau anularea deciziei Biroului Electoral Central și obligarea Guvernului să emită un calendar pentru reluarea turului doi al alegerilor prezidențiale

UPDATE 16:07 Călin Georgescu a afirmat, în fața instanței, că poporul român a fost “umilit 45 de ani”, până în 1989.

“Am auzit cuvântul probe pana acum de 32 de ori. Este în regulă. O parte din această sala spune: admitem că apa curge de la deal la vale. Cealaltă parte respinge că apa curge de la deal la vale. Drepturile omului sunt garantate. Nu se judecă. Drepturile omului înseamnă libera exprimare și sunt liber să aleg și să fiu ales. Vă întreb: ce judecăm azi dacă nu există nicio probă. Există un fost președinte care a spus ca nu există nicio probă. Sunteți parte ca cetățeni, dincolo de faptul ca sunteți judecători, pentru că vi s-a furat și vouă votul”, a mai declarat Călin Georgescu, potrivit corespondentului G4Media aflat în sala de judecată.

UPDATE Ora 13.38: A început ședința de judecată. Călin Georgescu este prezent în sală.

Cu steaguri tricolore și portrete ale lui Călin Georgescu, aceștia scandau “Prim-ministru trădător”,  “Georgescu președinte” și „Nu suntem pleavă, Iohannis la Jilava!”.

Procesul este programat de la ora 13.30, la Secţia de contencios administrativ.

Călin Georgescu şi Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept au dat în judecată Biroul Electoral Central şi mai multe instituţii (Ministerul Apărării, Statul Major al Apărării, Guvern, Parchetul General, Curtea Constituţională, Serviciul Român de Informaţii), dar şi pe preşedintele Klaus Iohannis şi pe Elena Lasconi (USR), solicitând anularea a două hotărâri ale BEC prin care s-a dispus reluarea alegerilor prezidenţiale de la zero, în baza deciziei Curţii Constituţionale, potrivit agenției Agerpres.

Pe 31 decembrie 2024, Curtea de Apel Bucureşti a respins acţiunea deschisă de Călin Georgescu, însă acesta a făcut recurs.

În motivarea deciziei, Curtea de Apel Bucureşti susţinea că Biroul Electoral Central nu a făcut decât să pună în aplicare decizia Curţii Constituţionale din 6 decembrie de anulare a alegerilor, iar deciziile CCR sunt definitive şi obligatorii, prin urmare nu pot fi analizate în instanţă.

De asemenea, instanţa spunea că, prin anularea alegerilor prezidenţiale, BEC nu a încălcat drepturi civile şi fundamentale ale cetăţenilor prevăzute în Constituţie (dreptul de a vota, de a fi ales).

În plus, Guvernul nu mai avea temei legal, după decizia CCR, să stabilească programul şi data organizării turului doi al alegerilor.

Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituţională a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale, câştigate de Călin Georgescu, în baza unor documente desecretizate de CSAT, primite de la SRI, SIE, MAI şi STS.

În documentele serviciilor secrete se arată că Georgescu a încălcat legislaţia electorală referitoare la finanţarea campaniei pentru alegerile prezidenţiale, după ce a raportat la Autoritatea Electorală Permanentă zero cheltuieli, în condiţiile în care SRI şi MAI au indicat faptul că finanţarea campaniei pe TikTok a fost realizată de Bogdan Peşchir şi s-a ridicat la un milion de euro. De asemenea, în documentele desecretizate de CSAT se spune că au avut loc acţiuni ale unui actor cibernetic statal asupra infrastructurilor IT&C suport pentru procesul electoral şi că România este o ţintă pentru acţiuni hibride agresive ruse.

Conform SIE, România „a devenit o prioritate pentru acţiunile ostile ale Rusiei, existând un interes în creştere la Kremlin pentru a influenţa (cel puţin) mood-ul şi agenda în societatea românească în context electoral”. Aceste acţiuni se manifestă prin propagandă şi dezinformare, sprijinirea unor candidaţi eurosceptici şi alimentarea unor mişcări antisistem, inclusiv prin „implicarea acestora în proteste care să modeleze agenda publică”, încurajarea nemulţumirilor/ provocarea de reacţii emoţionale la nivelul populaţiei, astfel încât să pună presiune pe autorităţi să reducă/ stopeze sprijinul pentru Ucraina.