VIDEO Care este proiectul de care Nicușor Dan vrea să-și lege numele dacă iese primarul Capitalei/ PLUS Cele trei investiții în infrastructură considerate prioritare de candidatul dreptei

Bucureștiul, centrul sud-estului european din punct de vedere al business-ului, academic, cultural, IT și industrii creative – acesta este proiectul despre care Nicușor Dan susține că dorește să-și lege numele dacă va câștiga în toamnă alegerile pentru primăria Capitalei. Care sunt însă principalele trei proiecte de infrastructură pe care candidatul susținut de PNL, USR/PLUS și PMP le consideră prioritare pentru Capitală?

Redăm mai jos un fragment relevant din interviul acordat G4Media.ro

DT: Problemele unui oraș ca Bucureștiul, domnule Dan, știți foarte bine, sunt foarte numeroase. Totuși, dacă, să zicem, vine un alegător în timpul campaniei prin București și vă întreabă așa, simplu: “Ce doriți să faceți cu capitala, domnule Dan? Ce doriți să schimbați în mandatul dumneavoastră în mod prioritar și ce vreți să lăsați în urmă, să fie asociat cu numele Nicușor Dan?

ND: Sunt două întrebări diferite. Una este ce vrem să facem din orașul ăsta și aici răspunsul vizează opt ani și nu patru ani și răspunsul scurt este – centrul sud-estului european din punct de vedere al business-ului, academic, cultural, IT și industrii creative.

DT: Deci pe scurt?

ND: Sau, foarte pe scurt…

DT: Bucureștiul transformat în…

ND: Trasformat în principalul oraș al sud-estului european, astfel încât copiii noștri, când își vor pune opțiunea rămân sau nu rămân în România, să spună “Da, Bucureștiul este un oraș la fel de interesant ca orașele occidentale în care aș putea să merg să locuiesc și să muncesc. Vreau să rămân în București!”

DT: Deci marele dumneavoastră proiect, domnule Dan, sumarizat, schematizat foarte mult: București, centru sud-est european de business și…

ND: De business, academic, cultural, al sud-estului Europei și binențeles că aici trebuie să mergem pe acele avantaje competitive pe care noi le avem și IT-ul și industriile creative sunt, în momentul de față, avantaje competitive. Din păcate, însă, în momentul ăsta noi suntem într-un oraș în care nu avem apă caldă, în care suntem sufocați în trafic și în care suntem sufocați de poluare, deci principalele lucruri cu care trebuie să începi este să rezolvi aceste probleme mari. Deci asta este, ăsta o să fie obiectivul pe primii ani de mandat.

DT: Bun. Câte parcuri noi vreți să deschideți într-un mandat de primar. Obiectivul este 8 ani, ziceți, dar într-unul ce vă propuneți să faceți aici, la capitolul ăsta?

ND: Înainte de asta este foarte important să deschizi parcuri noi, mai mari sau mai mici, pentru că e mai important decât suprafața de spațiu verde pe cap de locuitor e mai important ca tu ca cetățean să ai un parc la care să ajungi pe jos în 15-20 de minute, chiar dacă el e mai mic.

DT: Mai ales dacă vreți să transformați Bucureștiul în centru de business, IT, toți ăștia au nevoie de relaxare, parcuri, spațiu verde.

ND: Da. cineva dacă vrea să aleagă, și un om care vrea să aleagă să trăiască în București sau Budapesta sau Belgrad se va uita la asta, și o firmă, dacă vrea să vină să își pună sediul în București, Budapesta sau Belgrad se va uita la asta.

Înainte de parcuri noi, important este să stabilizăm acele spații verzi care au fost destinate ca spații verzi și pe care noi le pierdem, în special spațiile verzi dintre blocuri, pentru că noi, în ‘89 ele erau trecute în planurile de sistematizare comuniste ca spații verzi, o dată cu schimbarea din ’90 noi le-am pierdut acest statut juridic și instrumentul e foarte simplu: trebuie să faci un registru al spațiilor verzi, și după ce l-ai făcut, trebuie să le încadrezi cu regim de spațiu verde în planul urbanistic general.

Din păcate nu am făcut asta timp de 30 de ani și ăsta e primul lucru, dacă vorbim de spații verzi, ăsta e primul lucru pe care noi trebuie să-l facem, apoi este foarte importantă calitatea arborilor și modul în care noi îngrijim arborii. Din păcate, ultimii ani au fost dominați de așa-zisele toaletări care au nenorocit zeci de mii de arbori, deci trebuie să profesionalizăm această activitate și trebuie, pe spațiile publice să plantăm și există suficient de multe locuri în care putem să plantăm.

În fine, în ceea ce privește creearea de noi parcuri, există locuri care au această destinație în planul urbanistic general, există spații care sunt în proprietate publică și pe care, practic, nu costă nimic să le transformi în parcuri, sau, în fine, păduri urbane, și un exemplu este, și foarte sugestiv, pentru modul în care se dezvoltă urban Bucureștiul, este ce se întâmplă în spatele stadionului Ghencea.

Acolo avem, vorbim grosier, avem 20 de hectare, puțin mai mult de 20 de hectare de spațiu care aparține Ministerului Apărării și care are destinația, în planul urbanistic general, de pădure urbană. Acolo pur și simplu primăria trebuie să ia respectivul spațiu de la Ministerul Apărării și să organizeze o pădure urbană care să deservească și Ghencea și Drumul Taberei, și Ferentari și Rahova, toți cetățenii de acolo au nevoie de asta și mai avem ceva foarte interesant: lângă cele 20 de hectare sunt alte 10 hectare care sunt construibile, în planul urbanistic general, dar prin PUZ Sector 5, care a fost aprobat săptămâna trecută de Consiliul General, aceste spații construibile primesc destinație specială, adică unități militare și pușcării. Eu cred că nu este logic ca într-un oraș european, la patru kilometri de centrul orașului să construiești unități militare și pușcării. Adică există alte facilități de care orașul ăsta are nevoie.

DT: Care ar fi principalele trei proiecte de infrastructură, o altă componentă esențială, importantă, în dezvoltarea unui oraș, pe care le veți susține ca primar? Nu toate, nu proiectul dumneavoastră mare, ci principalele trei proiecte.

ND: Da. Șoseaua de centură – aici depinde foarte mult de relația pe care o să o avem cu Ministerul Transporturilor și cu CNAIR-ul. Pentru că, dacă – și aici fac o paranteză – e foarte important, sau cred că e o miză pentru bucureșteni ca primarul și guvernul să aibă aceeași culoare politică, da? Șoseaua de centură este esențială, adică diublarea la patru benzi și podurile peste șoseaua de centură.

Dacă ministerul vrea să o păstreze – asta e foarte bine pentru primărie pentru că o scutește de niște câteva sute de milioane de euro. Ce poate să facă primăria este ce a făcut primăria din Oradea, să ajute la pregătirea documentațiilor tehnice, pentru exproprieri, pentru proiecte tehnice – asta e ceva ce poate să facă și eu sper într-un parteneriat foarte solid cu guvernul, cu Ministerul Transporturilor. Deci ăsta este un lucru.

Al doilea lucru foarte important: rețeaua de troleibuze și mai ales rețeaua de tramvaie. Pentru că tramvaiul este un mijloc de transport care poate să ducă mulți călători și repede. Avem, din fericire pentru București, o rețea de tramvaie care se intersectează destul de puțin cu traficul auto. Deci aici avem de refăcut parte din rețea, adică pur și simplu șinele, care să permită o viteză mai mare și, în proiectul meu pentru tramvaie am făcut niște extinderi care sunt relativ minore ca investiții, cea mai importantă dintre ele fiind traversarea Pieței Unirii pe laturile ei.

Pentru că în momentul de față avem șase linii care se opresc toate în Piața Unirii, în trei locuri din Piața Unirii, la Sfântu Gheorghe, în spatele magazinului Unirii și în zona de la Mitropolie. Și niciodată un om nu o să meargă, sau puțin oameni or să meargă un kilometru pe jos ca să meargă dintr-una dintre stațiile acestea în cealaltă…

DT: Pe de altă parte sunt greu de unit, pentru că acolo sunt foarte multe intersecții. E greu de trecut cu un tramvai dintr-un punct în celălalt.

ND: Nu, dimpotrivă. Mai puțin o porțiune de 200 de metri, pe fiecare din laturile acestui pătrat din Piața Unirii există bandă dedicată pentru transport public. Și pe acea bandă dedicată poate să treacă și tramvaiul și autobuzul. E foarte simplu, și investiția este minoră.

DT: Bun. Deci centură, tramvaie, mi-a scăpat ceva? Al treilea care ar fi?

ND: Haideți să spunem, dacă vreți, în topul acesta, o componentă foarte importantă care ține de trafic este implementarea unui nou sistem de management al traficului, asta înseamnă o nouă generație de semafoare inteligente. Cele pe care le avem acum au fost bune la vremea lor, din păcate, în fine, nu o să intru în detaliile pentru care ele nu sunt potrivite acum.

Generația nouă de semaforizare inteligentă presupune niște camere încorporate și niște senzori locali care iau decizii în timp real, astfel încât, dacă, pur și simplu semaforul vede pe care din cozi sunt mai multe mașini în așteptare și dă verde în funcție de coada care s-a format. E conectat prin gps cu autobuzul, troleibuzul sau tramvaiul și dă verde pe direcția din care vine transportul public. Spun specialiștii că o implementare corectă a acestui sistem de management al traficului ar duce la, e comparabil cu ce ar face o șosea de centură de patru benzi, cu poduri, adică o diminuare de 10 la sută a traficului.

Urmărește integral interviul VIDEO cu Nicușor Dan