VIDEO Amploarea din mai multe țări a violențelor în rândul adolescenților și în școli / Ce măsuri au adoptat Franța, Italia, Portugalia și Olanda

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

În luna aprilie, un adolescent de 15 ani din Franța a fost bătut până la moarte după ce a ieșit de la școală. Cu câteva zile mai devreme, tot în Franța, o adolescentă a fost lăsată temporar în comă după ce a fost bătută în fața școlii sale. Societatea franceză a fost zguduită de aceste violențe între tineri, iar tensiunile crescute l-au determinat pe președintele francez Emmanuel Macron să reacționeze.

Însă astfel de incidente nu au avut loc numai în Franța, ci și în multe alte țări europene. În România, de exemplu, în lunile martie și aprilie a fost înregistrată o creștere a episoadelor de violență în rândul tinerilor.

Cu trei zile în urmă după mai bine de două luni de consultări și dezbateri un proiect de ordonanță de urgență modificată de Ministerul Educației prevede ca: „Supravegherea permanentă în clase, prin camere audio-video, se poate face de către școli cu „acordul majoritar” al părinților și doar consultarea profesorilor”.

Potrivit Comisiei Europene, peste 50% dintre elevii din UE raportează că au fost victime ale bullying-ului.

Deci, ce fac statele pentru a combate această problemă? Jurnaliștii din rețeaua ENTR au documentat și au sintetizat măsurile pe care le iau mai multe țări UE:

Franța a făcut o prioritate din lupta împotriva hărțuirii la școală și dorește acum să introducă consilii de disciplină încă din școlile primare.

În Țările de Jos, legea impune ca toate școlile să aibă o politică de siguranță pentru a proteja elevii împotriva violenței, care să includă un sistem de monitorizare și o persoană desemnată drept coordonator al siguranței.

În Italia, elevii primesc o notă în carnetul școlar pe baza comportamentului lor în școală, iar guvernul vrea să acorde o importanță sporită acestei note. În plus, unele școli au început să testeze o aplicație care le permite elevilor să raporteze în mod anonim cazurile de hărțuire.

Totodată, în Portugalia, programa școlară este concepută pentru a combate violența într-o varietate de contexte, cum ar fi înțelegerea siguranței în mediile digitale în timpul lecțiilor de IT sau învățarea recunoașterii și valorificării diversității în cadrul studiilor de mediu.

În România, Consiliul Local al Sectorului 1 din București a votat pe 7 martie un proiect privind introducerea unui sistem de alarmă în școlile din sector, care să poată fi accesat de orice elev aflat în pericol în spațiile în care este interzisă amplasarea camerelor de supraveghere.

La data de 25 martie, Ministrul Educației a anunțat introducerea de noi măsuri de supraveghere audio-video în școli, cu scopul investigării cazurilor de violență.

Scurt istoric al cazurilor de violențe între adolescenți care au avut loc în ultimele luni în România:

• Pe 3 aprilie, două fete de 13 ani din Galați au fost bătute de un grup de zece adolescente.
• Tot pe 3 aprilie, un adolescent de 15 ani a fost reținut după ce a înjunghiat un elev de la un liceu din București.
• De asemenea, în aceeași zi, un elev de 16 din Reghin (județul Mureș) a ajuns la spital după ce a fost agresat de către patru tineri mai mari.
• Pe 27 martie, două grupuri de elevi de la un liceu din Arad s-au luat la bătaie pe stradă, iar unul dintre ei a ajuns la spital.
• Mai mult, pe 12 martie, un elev de clasa a VIII-a din municipiul Târgu Mureș și-a bătut diriginta și ulterior a fost plasat în arest la domiciliu pentru 30 de zile.
• Zeci de părinți au protestat pe 4 martie în fața unei școli din București după ce un copil de 10 ani ar fi fost abuzat sexual de două ori în toaleta școlii de către colegii săi. O zi mai târziu, în urma scandalului, directoarea școlii și-a dat demisia.

Foto: © Filip Manu | Dreamstime.com