Vicepreşedinta Argentinei, condamnată la șase ani de închisoare pentru o fraudă de 1 miliard de dolari/ Sentința nu este definitivă

Vicepreşedinta Argentinei, Cristina Fernández, a fost declarată vinovată şi condamnată, marţi, la şase ani de închisoare şi la interzicerea pe viaţă de a ocupa funcţii publice pentru o fraudă prin care a deturnat 1 miliard de dolari prin proiecte de lucrări publice în timpul preşedinţiei sale, transmite The Associated Press, citată de News.ro.

Un complet de trei judecători a găsit-o vinovată de fraudă, dar a respins acuzaţia de conducere a unei organizaţii criminale, pentru care pedeapsa ar fi putut fi de 12 ani de închisoare. Este pentru prima dată când un vicepreşedinte argentinian a fost condamnat pentru o infracţiune în timpul mandatului.

Fernández a atacat verdictul, descriindu-se ca fiind victima unei „mafii judiciare”. Dar, de asemenea, ea a anunţat ulterior că nu va candida anul viitor la preşedinţie, funcţie pe care a deţinut-o anterior în perioada 2007-2015.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Sentinţa nu este definitivă, până când nu se va decide asupra apelurilor, un proces care ar putea dura ani de zile. Între timp, ea va rămâne imună la arest.

Fernández, acuzată că a acordat în mod necorespunzător contracte de lucrări publice unui magnat al construcţiilor apropiat de familia sa, a negat orice acuzaţie.

Preşedintele Alberto Fernández, care nu este rudă cu vicepreşedinta sa, a declarat pe Twitter că aceasta este nevinovată şi că condamnarea sa este „rezultatul unui proces în care nu s-a avut grijă de formele minime ale unui proces corect”.

Procurorii au declarat că Fernández a direcţionat în mod fraudulos 51 de proiecte de lucrări publice către Lázaro Báez, un magnat al construcţiilor şi aliat timpuriu al ei şi al soţului ei, Nestor Kirchner, care a fost preşedinte în perioada 2003-2007 şi a murit subit în 2010.

Báez şi membri ai administraţiei prezidenţiale 2007-2015 a lui Fernández se numără printre cei o duzină de alţi acuzaţi. De asemenea, juriul i-a condamnat pe Báez şi pe secretarul pentru lucrări publice, José López, la şase ani de închisoare. Majoritatea celorlalţi au primit pedepse mai mici.

Procurorii Diego Luciani şi Sergio Mola au declarat că firma lui Báez a fost creată pentru a deturna venituri prin proiecte licitate în mod necorespunzător, care au suferit depăşiri de costuri şi, în multe cazuri, nu au fost niciodată finalizate. Compania a dispărut după cei 12 ani de putere ai familiei Kirchner, au susţinut aceştia.

În Argentina, în astfel de cazuri, judecătorii obişnuiesc să pronunţe mai întâi verdictele şi sentinţele şi să explice mai târziu cum au ajuns la decizia lor. Decizia completă a comisiei este aşteptată în februarie. După aceea, verdictul poate fi atacat până la Curtea Supremă, un proces care ar putea dura ani de zile.

Fernández a intrat pe canalul său de YouTube pentru a spune că nu va mai candida la alte funcţii după ce mandatul său de vicepreşedinte va expira la 10 decembrie 2023.

„Nu voi candida la nimic, nici pentru preşedinte, nici pentru senator. Numele meu nu va fi pe niciun buletin de vot. Termin pe 10 decembrie şi mă duc acasă”, a spus ea.

Politicienii şi analiştii remarcaseră că, până la soluţionarea apelului său, Fernández va fi liberă să candideze pentru orice funcţie aleasă – de la un loc în Congres până la preşedinţie – şi să obţină imunitate prin faptul că va fi aleasă.

În timpul procesului judiciar, vicepreşedinta s-a autointitulat victimă a „războiului juridic” şi a caracterizat Justiţia ca fiind un pion al presei de opoziţie şi al politicianului conservator Mauricio Macri, care i-a succedat la preşedinţie în perioada 2015-2019.

Fernández rămâne liderul singular al facţiunii de stânga a mişcării peroniste. Sondajele arată că 62% dintre argentinieni vor să o demită şi 38% o susţin indiferent de situaţie.

Între timp, alte cazuri rămân în aşteptare împotriva ei, inclusiv o acuzaţie de spălare de bani care îi implică şi pe fiul şi fiica ei.