Vicepremierul Oana Gheorghiu descrie „fabrica de copy-paste” din companiile de stat: Planuri identice pentru realități diferite, pierderi de zeci de milioane și „șmecherie” pe banii publici

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Într-o analiză publicată pe pagina sa de Facebook, vicepremierul Oana Gheorghiu trage un semnal de alarmă asupra modului în care sunt administrate companiile de stat.

Sub deviza „Când pisica nu-i acasă, șoarecii joacă pe masă”, oficialul guvernamental expune mecanismele prin care instituțiile statului mimează reforma, în timp ce pierderile financiare sunt decontate de fiecare cetățean.

„De ce luptăm pentru reforma companiilor de stat? Pentru că fiecare leu irosit într-o companie de stat care nu funcționează este un leu care nu ajunge la spitale, la școli, la drumuri, la pensii”, își începe Oana Gheorghiu postare, subliniind că „avuția publică — terenurile, clădirile, platformele industriale deținute în numele nostru al tuturor — nu aparține unui guvern sau unui partid. Aparține fiecărui român.”

Analiza vicepremierului s-a concentrat pe patru planuri de restructurare avizate de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) în martie 2026. Rezultatul? O dovadă de indolență administrativă, spune vicepremierul.

Gheorghiu descrie situația ca fiind un caz de „Copy-paste: patru companii, un singur document”.

„Secțiunile de măsuri din cele patru planuri sunt textual identice. Același text, aceleași fraze, același template”, explică vicepremierul, menționând că acest document unic a fost aplicat, fără nicio distincție, unor entități cu profile radical diferite: de la o companie care vinde spații comerciale în Alexandria, la una care gestionează active radioactive în Ilfov sau terenuri de 83 de milioane de lei lângă Craiova. „Un singur plan copiat de patru ori, indiferent de context și specificități”, punctează Oana Gheorghiu.

Un alt punct critic vizat de oficial este pasivitatea AAAS în rolul de acționar majoritar. Potrivit postării, niciunul dintre planurile analizate nu documentează vreo inițiativă activă a Autorității: „Nicio convocare a AGA pentru restructurare forțată. Nicio înlocuire de management. Nicio acțiune în instanță declanșată de acționarul majoritar.”

Vicepremierul oferă exemple concrete de eșec administrativ:

Radioactiv Mineral Măgurele: O companie cu pierderi de 3,9 milioane lei unde „obiectul de activitate este fizic imposibil de exercitat în condițiile actuale”. Cu toate acestea, AAAS nu a inițiat lichidarea, iar planul „proiectează profit de 490.000 lei pe an începând din 2026”, o cifră considerată pur fantezistă.

Active Conexe SA (fosta platformă Ford Craiova): Aici, 42% din imobilele evaluate la 100 de milioane de lei produc doar costuri, fără niciun venit. „AAAS nu a impus niciun calendar de valorificare”, în timp ce planul promite, neverificabil, „dublarea profitului timp de patru ani consecutivi”.

Arcadia 2000: Compania are active imobilizate de ani de zile în Arad și Botoșani, fără ca AAAS să întreprindă „niciun demers juridic sau administrativ pentru deblocare”.

O altă anomalie semnalată de Oana Gheorghiu este menținerea unor structuri de conducere costisitoare pentru companii care aproape nu mai au activitate productivă. Trei dintre cele patru firme obțin venituri exclusiv din închirieri, dar au raportat pierderi cumulate și litigii cronice.

„Toate plătesc membri în consilii de administrație și directori pentru a gestiona un număr mic de angajați (2 cu normă parțială la Arcadia 2000 SA, 4 la Comalex SA, 9 la Active Conexe SA)”, scrie vicepremierul, adăugând o concluzie: „Practic, o parte importantă din veniturile încasate din închirierea imobilelor sunt folosite pentru plata drepturilor din contractele de mandat.”

Reforma guvernanței corporative, un angajament asumat de România prin PNRR, pare să fie ignorată, spune vicepremierul.

Gheorghiu reclamă prezența membrilor provizorii cu „legături politice” în consiliile de administrație, mulți dintre aceștia cumulând funcții publice peste limitele legale. La Active Conexe SA, de pildă, s-a numit un consiliu de 5 membri, deși legea prevedea doar 3.

Bilanțul acestor patru companii este dezastruos: pierderi cumulate de 38,4 milioane de lei și active publice de 100 de milioane de lei care generează mai degrabă cheltuieli decât venituri.

Oana Gheorghiu își încheie manifestul printr-un apel la transparență și conștientizare publică, considerând că expunerea acestor date este singura cale spre o schimbare reală.

„Reforma nu vine de la sine. Vine când suficient de mulți oameni înțeleg exact ce se întâmplă cu banii și activele lor și refuză să mai accepte că așa trebuie să fie”, susține ea, încheind cu o frază care pune presiune pe întreaga clasă politică: „Minciunile, templateurile copiate, inacțiunea instituțională, funcționează doar în întuneric.”

Postarea Oanei Gheorghiu: