VeDem Just publică un ghid cu explicații pe înțelesul tuturor pentru sesizarea organelor judiciare de către persoanele agresate la mitingul de vineri seară

Asociația VeDem Just a anunțat publicarea unui ghid de sesizare a organelor judiciare de către persoanele agresate la Mitingul Diasporei din 10 august 2018. Ghidul conține explicații pe înțelesul tuturor cu privire la forma și conținutul plângerii/denunțului care se dorește a fi adresat procurorului. Ghidul este destinat atât participanților la protest care au fost agresați verbal sau fizic, cât și jandarmilor care au fost ultragiați.

(Foto: Inquam Photos / Liviu Florin Albei)

Ghid de sesizare a parchetului de către persoanele agresate la Mitingul Diasporei

1.Infracțiuni comise: Dacă agresorul este un organ al statului (polițist, jandarm etc) aflat în dispozitivul de menținere a ordinii publice din Piața Victoriei din 10 august 2018, el poate fi cercetat pentru purtare abuzivă dacă a înjurat, amenințat sau agresat fizic vreun participant. Ancheta se va derula din oficiu, indiferent că există sau nu sesizare depusă de participanți. Dacă s-a formulat plângere, aceasta nu poate fi retrasă ulterior. Procesul este unul penal și, dacă fapta este dovedită, făptuitorul riscă o condamnare din partea judecătorului, cazier și excludere din Jandarmerie.

Dacă agresorul este orice altă persoană, victima poate sesiza Parchetul de pe lângă Judecătoria sector 1 București pentru amenințare, respectiv pentru lovire sau alte violențe. După identificarea agresorului, victima are trei luni la dispoziție să decidă dacă cere cercetarea și sancționarea acestuia. Oricând pe parcursul procesului plângerea poate fi retrasă și dosarul se închide. Dacă e vorba doar de injurii și victima cunoaște autorul, aceasta poate fi chemată în judecată direct la Judecătorie, în termen de trei ani de la comiterea faptei, pentru a fi pretinsă o sumă de bani.

Dacă cei agresați au fost jandarmii, aceștia pot face plângere pentru ultraj împotriva celor care i-au amenințat sau lovit. Ancheta se derulează din oficiu, indiferent că există sau nu sesizare. Dacă s-a formulat plângere, aceasta nu poate fi retrasă. Procesul este unul penal și, dacă fapta este dovedită, făptuitorul riscă o condamnare din partea judecătorului și cazier judiciar.

2. Explicații: Prin înjurat înțelegem expresii jignitoare, care produc suferințe psihice (rușine, umilire): „să te ia dracul!”, „du-te în p….mă-tii!”, „du-te în p…mea!”, „sugi p….!”, „ești prost!”. Prin amenințare înțelegem expresii care generează temere: „te bat!”, „te omor!”. Prin agresiune fizică înțelegem lovire cu părți ale corpului ori vreun obiect contondent (chiar dacă nu a necesitat vreo zi de îngrijiri medicale și indiferent dacă există sau nu certificat medico-legal), dar și orice alte violențe care au cauzat suferințe fizice (împiedicare, îmbrâncire, împingere, gazare, stropire).

3. Sesizare: Pentru anunțarea Parchetului victima face o plângere scrisă prin care se arată datele de identificare a celui vătămat, se arată detaliat fapta comisă, eventual autorul (dacă se cunoaște) și se cere cercetarea și sancționarea acestuia. Dacă sesizarea este făcută de vreun martor care dorește să fie audiat cu privire la cele întâmplate, chiar dacă personal nu a suferit psihic sau fizic, ea se numește denunț. Nu este obligatoriu de folosit anumite formulări juridice.

Atenție: Pentru faptele comise de jandarmi, procesul trebuie finalizat în termen de trei ani de la data comiterii faptei (insulte și amenințări), respectiv în cinci ani (pentru lovire). Pentru faptele de ultraj comise asupra jandarmilor, procesul trebuie finalizat în termen de cinci ani. Prin urmare, cu cât mai repede se depun plângerile și denunțurile cu atât mai bine. Dar nu este limitată această perioadă doar la zilele de 13 și 14 august 2018.

Nu este necesar ca cel care sesizează să precizeze și încadrarea juridică a faptei. El trebuie să descrie cât mai fidel cele comise în realitate, de aspectele juridice urmând a se ocupa procurorul. Nu este obligatoriu să aveți avocat, dar sfaturile acestuia pot fi foarte utile.

Dacă victima este un minor, plângerea se formuelază de un părinte (pentru minorul până la 14 ani) sau de părinte și minor (dacă acesta are între 14 și 18 ani) și i se va pune avocat din oficiu.

4. Daune: Fie prin plângere, fie mai târziu (printr-o cerere distinctă), victima poate solicita despăgubiri bănești pentru rușinea, umilința, frica sau rănile suferite care nu trebuie dovedite, ci se vor aprecia de judecător (daune morale). Dacă s-au făcut cheltuieli ca urmare a faptelor reclamate, pot fi solicitate contravaloarea acestora dacă se pot dovedi, de regulă, cu chitanțe și bonuri fiscale (daune materiale).

5. Dovedire: Victima sau martorul nu trebuie să își facă griji cu privire la dovedirea celor afirmate în plângere, respectiv denunț, căci procurorul este obligat să găsească dovezile pentru a proba sau nu faptele reclamate. Dar este util să fie indicate astfel de probe în conținutul sesizării – de regulă acestea sunt alte victime sau martori (chiar rude cu cel agresat) și certificat medico-legal.

Certificatul medico-legal se poate cere până în 30 zile sau până când leziunile au dispărut de pe corpul. El nu atestă cine e autorul, ci gravitatea leziunii și data producerii sale. În funcție de gravitate se stabilește încadrarea juridică de către procuror. Certificatul poate fi obținut contra cost de la Institutul de Medicină Legală din București sau de la serviciul medico-legal din centrul de județ.

6. Depunere: Plângerea sau denunțul se adresează Prim-procurorului militar de la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial București. Ea se depune personal sau prin poștă, după ce este semnată, la adresa: Str. George Georgescu nr. 3, sector 4, Bucureşti.