Valoarea contractelor semnate la CNAIR va ajunge la 18 miliarde de lei până la sfârşitul anului, susține ministrul Sorin Grindeanu

Valoarea contractelor semnate la CNAIR va ajunge la 18 miliarde de lei până la sfârşitul anului, în condiţiile în care în zilele următoare vor fi încheiate încă trei contracte pe A7 Focşani – Bacău, ceea ce înseamnă aproximativ 5 miliarde de lei, a declarat, luni, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, la audierile din comisiile parlamentare de specialitate reunite pentru a da vot pe proiectul de buget pe 2023 al MTI, transmite Agerpres.ro.

„Până astăzi, când vorbim, pe 2022, la CNAIR s-au semnat contracte de peste 13 miliarde de lei. În anul 2021 am semnat, pe întreaga durată a anului, contracte de aproximativ 5 miliarde de lei. În zilele următoare se vor semna încă trei contracte pe A7 Focşani – Bacău, trei contracte care au îndeplinit toate criteriile, ceea ce înseamnă că se vor adăuga aproximativ 5 miliarde de lei la cele 13 miliarde de lei, deci vom ajunge la o sumă totală de 18 miliarde de lei”, a spus Grindeanu.

Ministrul Transporturilor a precizat că suma totală propusă pentru proiectul de buget aferent anului viitor este de 23,319 miliarde lei, în creştere cu 17% faţă de anul trecut, iar 80% din aceasta este programat să se ducă la investiţii.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

„Ca să fac un ordin de comparaţie, an de an, bugetul MTI, din 2018 până la proiectul de buget din acest an, a crescut. De exemplu, în 2018, bugetul a fost de aproximativ 8 miliarde de lei, deci cam de 3 ori mai mic decât proiectul de buget propus pentru anul 2023. Sigur că saltul important făcut în toată această perioadă de 5 ani a fost anul trecut, când comparativ 2022, cu execuţia pe care o estimăm la sfârşitul acestui an, faţă de 2021, este un salt de 40%, în numere exacte aproximativ 20 de miliarde de lei execuţia pe anul acesta, faţă de 2021, când execuţia a fost de aproximativ 14 miliarde. Cum spuneam, o creştere de aproximativ 40%”, a susţinut acesta.

Grindeanu a subliniat că pe bugetul de stat propus pentru MTI este anul acesta o scădere de 2,76% faţă de 2022, însă pe fondurile europene nerambursabile este o creştere de 32,27%, ceea ce duce per total la o creştere de aproape 17%.

„Totalul cheltuielilor este de aproximativ 23,320 miliarde de lei. Merită a fi menţionat faptul că pe bugetul de stat este o scădere de 2,76% faţă de anul 2022, iar pe fondurile europene nerambursabile este o creştere de 32,27%, asta însemnând per total, bugetul pe 2023 faţă de 2022, o creştere de aproape 17%. Din aceste 23 de miliarde de lei, aproximativ 80% din această sumă merge în investiţii, ceea ce reprezintă o sumă record pe care MTI o disponibilizează, şi e şi normal să fie aşa, având în vedere că procentul fondurilor europene nerambursabile din total bugetului este de aproximativ 64-65%. Asta înseamnă un buget orientat, cum spuneam, 80% pe investiţii, un buget orientat la MTI pe investiţii, pe proiecte pe care am început să le derulăm”, a menţionat el.

Pe POIM, a subliniat şeful de la Transporturi, MTI va finaliza sumele prevăzute până cel târziu în martie anul viitor, astfel încât a solicitat Comisiei Europene să primească sumele necheltuite în alte zone.

„Pe POIM, suntem într-o zonă de final a acestui cont (58) pentru că exerciţiul bugetar cu regula M+3 se finalizează la finalul anului 2023. MTI este în acest moment în situaţia de a accesa toate sumele prevăzute pe POIM pe acest exerciţiu bugetar, de a finaliza toate aceste sume undeva în februarie anul viitor – început de martie, rămânând ca diferenţa de 10 luni – demersul pe care l-am făcut la Comisia Europeană de a da bani din cei care rămân necheltuiţi de România pe Programul Operaţional Infrastructură Mare să se aloce MTI, noi terminând mai repede banii decât finalul anului viitor. Pe POIM, probabil că acest accept venind deja de la CE probabil că vom fi în situaţia ca pe ultimele 10 luni să putem să accesăm încă aproximativ 500 de milioane – 1 miliard din banii necheltuiţi pe alte programe care nu ţin de MTI”, a explicat şeful de la Transporturi.

În proiectul de buget, pe POIM este prevăzută suma de 9 miliarde de lei, pe Programul Operaţional Transporturi – 1,15 miliarde de lei, iar pe PNRR – 4,5 miliarde de lei.

„Avem pe titlul 58, aşa cum vă spuneam, în jur de 9 miliarde de lei prinse. Pe titlul 56 care va însemna – e şi un rest pe ceea ce s-a desfăşurat până acum, dar titlul 56 înseamnă şi începerea operaţionalizării Programului Operaţional de Transporturi, adică viitorul exerciţiu bugetar, unde avem alocate în acest moment 1,150 de miliarde. Pe titlul 60 şi 61, titlurile care sunt destinate PNRR avem în total 4,5 miliarde de lei. Am vrut să fac această defalcare tocmai pentru a explica acele sume, peste 14 miliarde prevăzute pe fonduri europene nerambursabile cum sunt alocate. Comparativ, pe 2023, pe fonduri europene nerambursabile aşa cum v-am spus sunt prevăzute 14,650 miliarde. Anul acesta s-au cheltuit 11 miliarde, în 2021 s-au cheltuit 7 miliarde, în 2020 – 6 miliarde. Există şi o explicaţie pentru creşterile acestea. Faptul că în acest an s-au semnat contracte în valoare de aproximativ 3 miliarde de euro fără TVA. Din 2017, până în 2021, în toţi aceşti 5 ani, s-au semnat contracte pe toate tipurile de transport la CNAIR, în sumă totală de aproape 4 miliarde de euro fără TVA. Doar în acest an, în 2022, s-au semnat contracte de 3 miliarde de euro, multe dintre ele fiind în FIDIC roşu, direct execuţie, ceea ce va însemna direct facturi spre decontare”, a arătat oficialul MTI.

Sorin Grindeanu a subliniat că, astfel, s-au creat premisele ca începând din anul 2023 pe toate aceste contracte semnate care au diverse durate de implementare minimumul numărului de kilometri care trebuie dat în folosinţă anual – autostradă + drum expres – să fie de 100 de km.

„Cel mai mult s-au dat undeva în jur de 50-60 de km; anul acesta 53, anul trecut, pe final de an, 30 km, în 2020 – 61 km. 2023 şi 2024 vor însemna ani care vor duce în total undeva la minimum 250 de km de drum expres şi autostradă. Asta este şi o consecinţă a faptului că în acest an au fost semnate un număr record de contracte şi sume care sunt alocate în mod direct. Consider că modul în care am gândit bugetul orientat în principal spre investiţii – şi acest lucru se vede în mod direct, vă spuneam că aproximativ 80% din bugetul MTI este orientat spre investiţii, este un lucru bun, iar începând de anul viitor acest lucru trebuie să se vadă şi în practică”, a mai spus ministrul.

Potrivit proiectului de buget pe 2023 al MTI, în cadrul POIM 2014-2020 alocarea UE pentru sectorul de transport este de aproximativ 5 miliarde de euro. Conform programării agreate cu Comisia Europeană, eforturile POIM 2014-2020 au fost în principal orientate spre dezvoltarea reţelei centrale TEN-T, în particular spre dezvoltarea coridoarelor care traversează România, şi anume Rin-Dunăre şi Orient/Mediterana de Est (viitorul coridor Baltic-Marea Neagră-Marea Egee).

În cadrul POIM au fost depuse până în prezent 355 de proiecte şi au fost contractate 210 de proiecte a căror valoare totală este de aproximativ 13,45 miliarde de euro.

În acelaşi timp, se află în pregătire mai multe proiecte majore ce vor fi transmise Comisiei Europene în următoarea perioadă: achiziţie material rulant ARF (343.601.000 euro), autostrada Transilvania, secţiunea Nuşfalău – Biharia, inclusiv drum de legătură cu municipiul Oradea (484.938.016 euro).

Parlamentarii din comisiile de specialitate au aprobat, luni, cu majoritate de voturi, proiectul de buget pe anul 2023 al Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii.

Împotrivă 5 fost exprimate cinci voturi.

sursa: Agerpres.ro