Unul din cinci muncitori străini aduşi în Arad de companii fuge în vestul Europei la scurt timp / Anul trecut, numărul cererilor de import de forţă de muncă depuse de agenţii economici a crescut de zece ori faţă de 2022

Unul din cinci muncitori străini aduşi de companiile din Arad din ţări non-UE nu reuşeşte să facă vechime la locul de muncă pentru că fuge din ţară ilegal la scurt timp, estimează reprezentanţii Serviciului pentru Imigrări din judeţ, transmite Agerpres.

Şeful Serviciului pentru Imigrări al Judeţului Arad, comisarul-şef de poliţie Ciprian-Dănuţ Blidar, a declarat luni, într-o conferinţă de presă, că se estimează că 20% din forţa de muncă importată din ţări non-UE se pierde pentru că muncitorii aleg să plece în ţări din vestul Europeni.

Potrivit datelor prezentate de Serviciul pentru Imigrări, companiile din judeţ au depus, în 2023, solicitări pentru a angaja 3561 de muncitori non-UE, iar 2344 au fost aprobate. Restul au fost respinse pentru că documentaţiile nu erau complete sau pentru „risc de migraţie ilegală”.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Ce informații de pe etichetele produselor ne sunt de ajutor

6:02

Cum putem scăpa de algoritmii nedoriți de pe rețelele de socializare

6:38

Alina Pătrăhău „dăruiește aripi” copiilor bolnavi

6:05

Mircea Miclea: Profesorii trebuie să aibă 1.500 euro salariu net / Avem o criză de sănătate mintală

7:38

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Comisarul-şef a declarat că mulţi dintre muncitorii care şi-au abandonat angajatorii au fost prinşi ulterior în tentativă de trecere ilegală a frontierei de stat.

Pentru că unele companii nu au anunţat autorităţile în termenul legal de 10 zile despre plecare muncitorilor, acestea au fost amendate cu sume cuprinse între 1.000 şi 3.000 de lei.

„Periodic organizăm sesiuni de instruire cu angajatorii, le prezentăm obligaţiile şi riscurile, dar până la urmă ei sunt cei care îşi asumă”, a declarat Ciprian-Dănuţ Blidar.

Cei mai mulţi muncitori care ajung la Arad sunt necalificaţi şi sunt veniţi din Sri Lanka, Nepal, India, Maroc şi Bangladesh.

Reprezentanţii Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Arad declarau, anul trecut, că numărul cererilor de import de forţă de muncă depuse de agenţii economici a crescut de zece ori faţă de anul anterior, pe fondul deficitului de personal dispus la angajare, care s-ar ridica la 10.000 – 15.000 de oameni.

„Se încearcă tot mai mult compensarea lipsei de forţă de muncă locală prin importuri de muncitori. Dacă în urmă cu doi – trei ani importul de forţă de muncă era destul de modest, acum numărul cererilor către noi, care ulterior vor ajunge la Inspectoratul General pentru Imigrări, s-a multiplicat foarte mult. Am ajuns la şapte până la zece cereri pe zi de la agenţii economici. În urmă cu doar un an, aveam două sau trei cereri pe săptămână”, spunea directorul AJOFM Arad, Marinel Henteş.

Pe de altă parte, acesta declarase că mulţi dintre străinii care vin să se angajeze în judeţ speră ca de aici să plece mai departe în ţări mai bogate din Uniunea Europeană.

„Judeţul Arad este atractiv pentru cetăţenii non-UE pentru că este foarte aproape de graniţă, la 15 – 20 de minute de a ajunge în Spaţiul Schengen. Mulţi dintre angajatori ni s-au plâns, de altfel, că forţa de muncă importată nu este stabilă, pentru că o parte dintre muncitori pleacă în vestul Europei imediat ce au ocazia, sperând la locuri de muncă mai bine plătite decât în România”, spunea şeful AJOFM Arad.

Majoritatea angajaților din afara Uniunii Europene care lucrează în România câștigă salariul minim pe economie, potrivit datelor furnizate de Ministerul Muncii, la cererea Economedia.

De exemplu, în sectorul construcții, în care sunt angajați numeroși lucrători străini din afara UE, cel mai des întâlnit salariu este cel minim, de 4.000 lei. Circa 14.115 de muncitori străini din afara UE care lucrează în construcții în România primesc salariul minim pe economie, dar există și muncitori care primesc chiar mai puțin, arată datele de la Ministerului Muncii. Spre comparație, salariul mediu brut din industria construcțiilor din România este de 5.826 lei, conform celor mai recente date anunțate vineri de Institutul Național de Statistică.

Pe de altă parte, guvernul nu știe câți angajați străini, aduși din afara Uniunii Europene pentru a rezolva deficitul de forță de muncă din țara noastră, ajung să plece, legal sau ilegal, din România. Mai mulți antreprenori au semnalat Economedia că lucrătorii străini – pentru care companiile românești câteodată merg în afara UE și pentru care plătesc transport și alte taxe – pleacă în alte țări din UE, pentru salarii mai mari, iar celelalte state nu sunt interesate să îi trimită înapoi, deoarece și ele au nevoie de lucrători.

Poliția de Frontieră a transmis, la solicitarea Economedia, doar numărul de cetățeni din afara UE care au intrat în țară de la începutul anului și până la finalul lunii august: 78.000 de cetățeni străini, însă nu a putut să ne precizeze și numărul celor care au plecat din România, trimițându-ne către Inspectoratul General pentru Imigrări și Ministerul Muncii. Ulterior, cele două instituții ne-au transmis numărul total de contracte individuale de muncă ale cetățenilor din afara UE (118.084 la data de 1 septembrie), însă nu am primit niciun răspuns legat de numărul celor care ies din țară, trimițându-ne înapoi către Poliția de Frontieră.