Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
O etichetă ce trebuie să indice conținutul generat de inteligența artificială va trebui utilizată de conținutul din online, potrivit unei noi reguli UE. Noua lege a fost elaborată pentru transparență, care să ajute publicul să facă distincția între conținutul autentic și cel fals, transmite MEDIAFAX.
Începând de duminică, 2 august, o mare parte din conținutul online creat cu ajutorul inteligenței artificiale va trebui etichetat în întreaga Uniune Europeană, conform AFP.
În conformitate cu noile reguli de transparență, trebuie utilizate etichete și pictograme care să arate conținutul generat de IA. Acestea au scopul de a ajuta publicul să facă distincția între conținutul autentic și cel fals.
„Devine din ce în ce mai dificil pentru noi toți să distingem între ceea ce este real și ceea ce este artificial”, explică un oficial al Comisiei.
„Provocarea este de a păstra capacitatea cetățenilor de a avea încredere în ceea ce văd, aud și citesc”, a adăugat acesta.
Legea este una inovatoare, adoptată acum doi ani pentru a reglementa inteligența artificială, potrivit sursei.
Dispozitivele de interacțiune publică bazate pe inteligență artificială, cum ar fi chatboții, agenții și alți asistenți, precum și avatarele virtuale, trebuie să fie clar identificate ca atare. Furnizorii de sisteme de inteligență artificială trebuie să integreze, de asemenea, filigrane digitale și alte marcaje pentru a permite detectarea ușoară a conținutului generat de IA.
Însă, cea mai vizibilă măsură pentru publicul larg se referă la etichetarea deepfake-urilor. Acestea reprezintă texte, imagini, videoclipuri sau sunete care par autentice, dar au fost generate sau manipulate de inteligență artificială.
Textele destinate să informeze publicul cu privire la subiecte de interes general, create folosind inteligența artificială fără control editorial uman, trebuie, de asemenea, etichetate.
Bruxelles-ul a publicat șabloane pentru pictograme mici („IA”, „generat de inteligență artificială”, „modificat de inteligență artificială”). Ele pot fi atașate acestui conținut. De asemenea, un ghid a fost pus la dispoziție online, pentru a ajuta companiile să respecte aceste obligații.
Cei care încalcă legea se confruntă cu amenzi. Cu toate acestea, sistemele de inteligență artificială existente vor avea timp până pe 2 decembrie să se adapteze. Sunt prevăzute și excepții, în special pentru „opere artistice, satirice, ficționale sau creative” sau texte care sunt editate exclusiv cu ajutorul inteligenței artificiale.
Unii acuză deja Bruxelles-ul că creează un nou coșmar birocratic. Va fi necesară în cele din urmă etichetarea întregului conținut, având în vedere utilizarea din ce în ce mai răspândită a inteligenței artificiale în economia europeană, potrivit aceleiași surse.
În practică, mai multe platforme au anticipat deja aceste reguli. Astfel, au implementat propriile lor etichete. Acesta este cazul în special al TikTok, care a cerut creatorilor de conținut timp de mai mulți ani să indice utilizarea inteligenței artificiale. În acest context, peste 3 miliarde de postări au fost deja etichetate.
În mod similar, Meta a implementat o etichetă „AI Info” pe Instagram și Facebook, pentru postările care utilizează IA.
Google, la rândul său, a semnat codul european de conduită privind transparența inteligenței artificiale. De asemenea, subliniază că lucrează cu alte companii, inclusiv Nvidia, OpenAI și Apple, la soluții de etichetare digitală.
Compania avertizează totodată împotriva „complexității reglementărilor”. Acestea s-ar putea dovedi contraproductive, mai arată sursa.