Evaluare în detaliu a riscurilor climatice pentru orașul Cluj-Napoca și zona metropolitană: valurile de căldură sunt principalul risc / Rețeaua de canalizare veche colectează simultan apa pluvială și cea uzată în timpul ploilor torențiale

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Valurile de căldură reprezintă „un risc climatic foarte ridicat” – cel mai sever nivel din grila de evaluare – pentru zona metropolitană Cluj, iar frecvența lor crește mai rapid decât indicau modelele climatice utilizate până acum. În același timp, în materie de precipitații, ploile torențiale provoacă inundații urbane, în condițiile în care aproximativ 85% din rețeaua de canalizare a municipiului este una veche și unitară (preia simultan în conducte apa de ploaie și cea uzată menajeră), arată prima evaluare detaliată a riscurilor climatice realizată în cadrul proiectului european CLIMAAX, pe care Green News o sintetizează pe baza analizei publicate de InfoClima.

Studiul, realizat de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj, împreună cu Universitatea Babeș-Bolyai și Institutul Austriac de Tehnologie, reprezintă prima analiză care coboară evaluarea riscurilor climatice până la nivel de cartier și localitate. Scopul este ca rezultatele să stea la baza viitoarelor strategii de adaptare la schimbările climatice și a Planului de Management al Apelor Pluviale pe care municipiul Cluj-Napoca trebuie să îl elaboreze până în 2027.

Valurile de căldură, principalul risc pentru Cluj

Raportul indică valurile de căldură drept un risc climatic „foarte ridicat”, cel mai înalt nivel din metodologia CLIMAAX, iar motivul nu ține doar de temperaturile în sine, ci de tendința lor.

Comparația dintre observațiile meteorologice din ultimele două decenii și proiecțiile climatice arată că numărul episoadelor de căldură extremă crește într-un ritm mai accelerat decât anticipau modelele utilizate până acum, potrivit cercetătorilor. Acest lucru înseamnă că infrastructura urbană și serviciile publice ar putea deveni insuficiente mai repede decât se estima.

Analiza mai arată că vulnerabilitatea nu este limitată la centrul municipiului. Pe lângă zonele afectate de fenomenul de „insulă de căldură urbană” generat de asfalt, clădiri dense și puțin spațiu verde, cercetătorii au identificat cartiere și localități noi din comunele limitrofe care sunt expuse la temperaturi extreme comparabile sau chiar mai ridicate decât unele zone din Cluj-Napoca.

Rezoluția ridicată a datelor permite autorităților să identifice exact unde sunt necesare investiții în spații verzi, arbori, zone umbrite și adăposturi climatice.

Fig.1 Indicele valurilor de căldură în Zona metropolitană Cluj pe perioada 1961-2024

Inundațiile urbane: râul e sub control, ploile torențiale nu

Raportul încadrează inundațiile la un risc „moderat”, însă autorii fac o diferență între inundațiile produse de râuri și cele generate de ploile torențiale.

Dacă lucrările hidrotehnice au redus parțial riscul revărsării Someșului Mic în oraș, inundațiile pluviale cauzate de precipitațiile intense afectează tot mai frecvent zonele dens construite. Una dintre principalele explicații este infrastructura de canalizare: aproximativ 85% din rețeaua Clujului este un sistem unitar, care colectează atât apele uzate, cât și apa de ploaie, ceea ce îi reduce capacitatea în timpul averselor puternice.

Raportul arată că, în ansamblu, inundațiile pluviale expun un număr mai mare de persoane decât cele fluviale, confirmând că vulnerabilitatea principală a orașului provine din impermeabilizarea terenurilor și din capacitatea limitată a infrastructurii de drenaj.

• Citește și FOTO | Cum ar putea deveni Parcul Natural Văcărești un „burete” pentru București. Asociația Parcul Natural București pregătește un proiect-pilot care transformă apa de ploaie în resursă: „Bucureștiul trebuie să aibă zone permeabile și grădini de ploaie”
• FOTO | „Orașele-burete”, soluția care ar putea proteja Bucureștiul de furtuni și inundații: „Canalizarea nu mai este dimensionată pentru extremele climatice” / Dan Rădulescu: Trebuie să înlocuim treptat infrastructura gri cu cea verde

Orașul are nevoie de măsuri de adaptare

Metodologia CLIMAAX nu analizează doar intensitatea fenomenelor climatice, ci și expunerea populației, gradul de vulnerabilitate și capacitatea de răspuns a autorităților.

Autorii raportului arată că valurile de căldură au primit calificativul maxim deoarece reunesc toate cele trei elemente critice: impact ridicat, urgență mare și o capacitate de reziliență încă insuficientă. În schimb, în cazul inundațiilor există o experiență instituțională mai mare, însă rămân deficiențe importante în ceea ce privește avertizarea timpurie, informarea populației și coordonarea dintre instituții.

Autorii precizează că evaluarea publicată reprezintă faza de diagnostic a proiectului CLIMAAX. În etapa următoare vor fi elaborate măsurile de adaptare care vor fi integrate în Strategia de adaptare la schimbările climatice pentru Zona Metropolitană Cluj și în viitoarele planuri urbanistice.