Miting unionist în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău. „Proclamația pentru reunire” și riscurile mișcării susținute de unii politicieni români

Mii de persoane au participat astăzi în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău la Marea Adunare Centenar, o manifestație menită să marcheze împlinirea a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, pe 27 martie 1918. Oameni veniți din toate colțurile Republicii Moldova, autorități locale din rândul celor peste 130 de primării și consilii raionale care, în ultimele luni, au semnat un act simbolic de reunire cu România… Printre ei și lideri ai partidelor de opoziție de dincoace de Prut, președintele USR, Dan Barna, și fostul președinte al României, Traian Băsescu, alături de mai mulți membri ai partidului său, PMP.

Manifestanții au adoptat „Proclamația Marii Adunări Centenare din 25 martie 2018 pentru reunire”, în care, printre altele, se afirmă că actul unirii Basarabiei cu România este „unica soluție de supraviețuire și progres al românilor dintre Prut și Nistru”, potrivit Unimedia.info. Documentul anunță un calendar de evenimente pentru acest an al căror scop urmărit este „unirea pașnică a poporului nostru”. Printre acestea, un Congres al Reîntregirii Neamului ce s-ar desfășura la Iași între 24 și 26 august și o Conferință Internațională în sediul Parlamentului European din Bruxelles între 24 și 26 septembrie pentru „a da de știre întregii lumi despre voința noastră legitimă”.

În discursul pe care l-a susținut pe scena amenajată în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, Traian Băsescu a spus că al treilea obiectiv de țară al României, după aderarea la NATO și Uniunea Europeană (UE), trebuie să fie unirea cu Republica Moldova. „Noi cerem parlamentelor de la București și Chișinău să voteze din nou unirea. Unii spun că e greu să faci unirea. Dar acum 100 de ani, românilor le-a fost mai ușor? Este o chestiune de demnitate națională reîntregirea țării. Moldova este parte a României. Unirea este cea de care are nevoie și România și Republica Moldova. Dacă România a avut două mari obiective, unu, să-și asigure securitate și a intrat în NATO, doi, să-și asigure prosperitate și a aderat la UE, al treilea obiectiv de țară trebuie să fie reunirea”, a afirmat Traian Băsescu, citat de Radio Chișinău.

Un ton mai moderat l-a avut în discursul său rostit pe aceeași scenă președintele USR, Dan Barna: „Memoria unui popor se bazează pe patriotism. Sincer cred că locul Basarabiei este în UE împreună cu România. Trebuie să avem încredere și speranță pentru acest ideal pe care îl avem astăzi. După 100 de ani avem același ideal – Unitatea românilor.”.

Deşi iniţial a spus că va fi prezent la acest eveniment, președintele PNL, Ludovic Orban, nu a mai luat parte la miting, dar a anunțat că va desfășura o vizită în Republica Moldova luni și marți, prilejuită de aniversarea a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, și că va participa la evenimentele organizate marți, în ziua aniversării unirii, în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău.

Unirea, subiect de campanie

Manifestația se desfășoară într-un context politic complicat pentru Republica Moldova, țară asociată la Uniunea Europeană din 2014, cu ambiții de aderare, condusă de un guvern proeuropean, dar și cu un președinte care are o agendă declarată pro-Rusia și anti-UE. În lipsa unor progrese la nivelul așteptării publicului, economice, dar și de reformă administrativă și în lupta anticorupție, alegerile parlamentare de la finalul anului au adus subiectul Centenarului Unirii Basarabiei cu România pe primul loc printre temele de dezbatere pre-electorală.

Chiar dacă liderii actualei coaliții de guvernare formată în jurul Partidului Democrat din Moldova au evitat poziționări pe subiect, el este puternic întreținut de unele partide de opoziție declarat unioniste. Este o temă deja tradițională a Partidului Liberal al lui Mihai Ghimpu, care a ajuns în prezent la minime istorice în sondaje, și a devenit element central al platformei politice a nou-înființatului Partid al Unității Naționale al cărui președinte de onoare este Traian Băsescu.

Un gest simbolic avea să contamineze întreaga scenă politică din Republica Moldova. Primarul comunei Parcova din raionul Edineț și consilierii locali au semnat o declarație simbolică de unire cu România, fără valoare juridică, cu ocazia zilei de 24 ianuarie, când se aniversau 159 de ani de la Unirea Principatelor Române sub conducerea lui Alexandru-Ioan Cuza. Gestul a fost copiat rapid de autorități locale din toate părțile republicii, iar astăzi peste 130 de consilii locale și raionale au votat astfel de declarații simbolice.

El nu a rămas fără replică nici dincoace de Prut. Mai multe comune, municipii și județe din România, printre care Brașov și Buzău, au semnat deja declarații de unire, iar autoritățile locale din mai multe județe, printre care Timiș, Constanța și Galați, dar și municipii, Iași, Suceava și Botoșani, au anunțat că vor vota declarația marți, chiar în ziua aniversării unirii, 27 martie.

La Chișinău, Partidul Liberal a depus în Parlament un proiect de lege pentru unire, iar, la București, Partidul Mișcarea Populară al fostului președinte Traian Băsescu a anunțat că a depus la Birourile permanente ale celor două camere parlamentare o declarație de unire, care ar urma să fie aprobată în cadrul unei ședințe festive a Parlamentului României din 27 martie. La această ședință au fost invitați și reprezentanți ai autorităților din Republica Moldova, până acum și-a confirmat prezența viceprim-ministrul pentru integrare europeană, Iurie Leancă.

Contrareacţia la acest val de acțiuni unioniste nu a întârziat să apară, iar cel mai mare contestatar este preşedintele pro-rus Igor Dodon, care a intrat în campanie pentru respingerea unirii şi pentru păstrarea statalităţii moldovene. În stilul său stângaci și nediplomatic, Igor Dodon avea să amenințe deloc voalat: „Unirea înseamnă război civil.”.

Mișcarea unionistă este considerată de unii analiști ai geopoliticii regionale și think tank-uri drept un joc periculos în relațiile României atât cu Republica Moldova, dar și cu Ungaria și Ucraina. Pe de o parte, alimentează direct tendințele separatiste deja existente pe teritoriul republicii, Transnistria, dar poate și tensiona relația temperată astăzi cu UTA Găgăuzia. Apoi, ar alimenta tentativele insistente de autonomie ale Ținutului Secuiesc susținute tot mai puternic și vehement în ultima perioadă de Ungaria. Și în Ucraina există un puternic curent anti-românesc, alimentat de propaganda rusă, ce încearcă să inducă opiniei publice ideea existenței unor ascunse intenții revizioniste ale României, care ar urmări alipirea Bucovinei de Nord.

Context:

Cel mai recent sondaj pe tema unirii cu România, Barometrul Opiniei Publice, publicat de Institutul de Politici Publice la 14 decembrie 2017, arată că 21,8% dintre cetăţenii Republicii Moldova ar vota pentru unirea cu România, iar mai mult de jumătate dintre moldoveni (56,2%) ar vota împotriva, scrie Adevărul.ro. În România, doar 27% dintre cetăţeni consideră unirea cu Republica Moldova necesară sau foarte necesară, potrivit unui sondaj CURS din ianuarie 2018.

(Sursa foto: Facebook / Traian Băsescu)