Un val de căldură de 48,5 grade, în aprilie, a făcut ravagii și a ucis mai mulți oameni în regiunea africană Sahel: ”Se întâmplă o dată la 200 de ani”

Valul de căldură – care a paralizat electricitatea, sisteme de sănătate, a ucis oameni şi le-a afectat activităţile agricole – care a afectat Sahelul la începutul lui aprilie este legat de modificările climatice ”de origine umană”, relevă cercetători de la reţeaua World Weather Attribution (WWA) într-un studiu publicat joi, relatează AFP, citat de News.ro.

De la 1 la 5 aprilie, Mali şi Burkina Faso au înregistrat un val de căldură excepţional – atât ca durată, cât şi ca intensitate -, cu temperaturi de peste 45°C, aflate la originea multor decese în aceste ţări.

Observaţii ale cercetătorilor şi comparaţii cu modele de temperaturi ”arată că valul de căldură de magnitudine observat în martie şi aprilie 2024 în regiune ar fi fost imposibile dacă nu ar fi existat o înălzire globală de 1,2°C ”de origine umană”.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

În raport se precizează că un episod ca cel care a afectat Sahelul timp de cinci zile în aprilie are loc în principiu doar ”o dată la 200 de ani”.

Valuri de căldură sunt frecvente în Sahel în această perioadă a anului, însă cel din aprilie ”ar fi fost mai redus cu 1,4°C” în regiune ”dacă oamenii nu ar fi provocat încălzirea planetei arzând energii fosile”, dau asigurări autorii raportului.

”Aceste tendinţe continuă cu o încălzire viitoare”, avertizează ei.

Cercetătorii estimează că un asemenea val de căldură în Mali şi Burkina Faso ar fi ”cu1°C mai cald într-o lume mai caldă cu 0,8°C” şi s-ar produce mai frecvent decât în clima actuală, în cazul în care încălzirea globală a planetei atinge2°C.

CATASTROFE ”SÂNGEROASE”

Durata şi gravitatea acestui val de căldură au provocat o creştere a deceselor şi spitalizărilor înregistrate în aceste ţări, potrivit WWA, în pofida faptului că populaţiile din Mali şi Burkina Faso ”sunt aclimatizate unor temperaturi ridicate”.

Este ”imposibil” să se numere victimele, din cauza lipsei înregistrării datelor în ţările respective, însă ”probabil că au avut loc sute, poate mii de alte morţi legate de căldură”, estimează WWA.

”De la 1 la 4 aprilie, am constatat o creştere a frecventări serviciilor”, anunţa într-o conferinţă de presă, la 5 aprilie, profesorul Djibo Mahamane Diango, şeful Departamentului de Anestezie de la Centrul spitalicesc Gabriel Touré de la Bamako, capitala Mali.

Potrivit acestui practician, instituţia a înregistrat în primele patru zile ale lui aprilie 102 morţi, dintre care peste jumătate erau în vârstă de ”peste 60 de ani”, după ce în toată luna aprilie în 2023 a înregistrat 130.

DOMENIUL SĂNĂTĂŢII, AFECTAT

”Valurile de căldură figurează între catastrofele naturale cele mai sângeroase” şi afectează în special persoanele în vârstă şi copiii mici, aminteşte reţeaua WWA în raport.

Căldura din aprilie, în Mali – care a înregistrat un vârf de 48,5°C – şi Burkina Faso au coincis cu postul Ramadanului şi întreruperi ale curentului care au limitat folosirea ventilatoarelor şi instalaţiilor de climatizare şi au afectat funcţionarea serviciilor de sănătate.

La începutul lui aprilie, Centrul Naţional de Transfuzii Sanguine din Bamako a cerut instituţiilor medicale ”să suspende orice transfuzie nedispensabilă”, din cauza ”întreruperilor zilnice şi prelungite peste 12 ore” pe zi.

Mali trăieşte în ritmul întreruprii alimentării cu electricitate din cauza centralelor depăşite şi unei datorii grele care grevează societatea naţională de energie.

Începând din anii ’70, ţările din Sahel s-au confruntat cu secete, iar cu episoade de ploi intense începând din anii ’90.

Împuţinarea punctelor de apă şi de păşunat, accentuate de dezvoltarea terenurilor agricole, a bulversat existenţa populaţiilor pastorale şi a favorizat apariţia unor grupări armate care şi-au extins acapararea unor porţiuni vaste ale teritoriului Mali, Burkina Faso şi Nigerului.