Un timișorean cultivă în grădină kaki, kiwi, rodii și arbore de căpșuni / ”Pun coceni de porumb, imediat lângă pomi, cu folie autoclimatică. Trebuie să le asigurăm și câteva grade în plus”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Bogdan Costea, doctor în Agronomie, și-a dorit o grădină specială li a început să cultive de câțiva ani arbori care nu ar fi rodit niciodată în România. Are acum peste 50 de arbori de kaki, kiwi, rodii și alte fructe exotice numai bune de cules, relatează Opinia Timișoarei.

Povestea pomilor exotici din grădina lui Bogdan Costea a început în urmă cu 10 ani când s-a mutat la casă, la margine de Timișoara. Încântat de fructele din Italia, Spania și alte țări mediateraneene, bănățeanul pasionat de pomicultură a aclimatizat primul kiwi, iar după 2 ani a și cules primele fructe.

„Avem arbore de căpșuni, avem kiwi pe garduri, avem kaki, avem aici 4 soiuri, din Italia, Spania, Japonia și Bulgaria. Cam din fiecare. Avem rodiu, avem minikiwi„, spune cultivatorul de arbori exotici Bogdan Costea, care a învățat o mulțime de lucruri din experiențele sale și și-a dat și doctoratul în Agronomie.

Pomii fructiferi din grădina lui sunt sensibili la temperaturi de -15 grade Celsius. De aceea, aclimatizarea este esențială, precizează agronomul.

„Pun coceni de porumb, imediat lângă pomi, cu folie autoclimatică în 3 straturi, creând astfel o atmosfera în care pomul poate să respire. Că și de asta trebuie să ținem cont. Trebuie să îi asigurăm și câteva grade în plus„, explică Bogdan Costea.

Timișoreanul nu vinde fructele, dar le împarte cu mare drag rudelor, prietenilor și celor care îi treg pragul gospodăriei din Giroc.

Tânărul agronom susține că oricine are un petic de grădina ar putea să se apuce de cultivarea arborilor cu fructe exotice. Nu este costisitor, însă cere multă grijă, mai ales în primii ani, iar rezultatele pot fi uimitoare.

Schimbările climatice aduc de ani buni și în România, dar mai ales în zona Banatului, temperaturi tot mai ridicate vara și ierni tot mai blânde. Agricultură tradițională se adaptează, iar noile culturi ”exotice” pot fi o alternativă.