Un think-tank ce include antreprenori și specialiști în politici publice cere guvernului politici de imigrație selective care să rezolve deficitul cronic de angajați în România

Rethink Romania, un think-tank ce reunește zeci de antreprenori, profesioniști și specialiști în politici publice a propus marți autorităților patru măsuri care să stopeze declinul demografic rapid din România.

Primele rezultate ale recensământului din 2022 indică o acutizare a crizei demografice, cu o pierdere de peste un milion de rezidenți. Fenomenul se acutizează, dat fiind că datele citate de Rethink arată că numărul nașterilor a scăzut cu peste 5% față de anul 2021 în mai multe state europene, inclusiv în România.

Or, această îmbătrânire a populației care derivă din scăderea numărului de nașteri este o problemă majoră pentru economiile Europei, cu efecte atât asupra pieței muncii, cât și asupra sustenabilității bugetelor.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Ce spune filozoful Gabriel Liiceanu despre liderii politici de azi: Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă și Klaus Iohannis

9:22

Forța motrică din spatele unei lumi tot mai digitale și interconectate

4:57

Pentru a contracara prăbușirea demografică, Rethink România propune patru măsuri rapide:

1. Armonizarea vieții de familie cu participarea pe piața muncii prin accesul facil la servicii de îngrijire a copilului ieftine sau gratuite. Acestea ar trebui să fie fizic accesibile, prin crearea de centre de zi alături de principalele locuri de muncă sau prin construcția de creșe în comunitățile dens populate.

2. Oferirea de sprijin financiar pentru familii, pentru a limita impactul financiar al recentului puseu inflaționist. Nivelul acestui sprijin ar trebui să fie suficient de ridicat pentru a limita creșterea riscului de sărăcie în rândul familiilor, luând atât forma ajutoarelor directe, cât și al reducerilor de impozit.

3. Dezvoltarea unor politici de imigrație selective, care să permită creșterea ponderii persoanelor înalt calificate în imigrația non-comunitară. Accentul pus pe nevoile imediate ale pieței muncii ar trebui să fie contrabalansat de o evaluare a potențialului de integrare pe termen lung.

4. Dezvoltarea de programe de integrare pentru imigranții deja prezenți, orientate spre creșterea participării și a flexibilității pe piața muncii, dar și spre limitarea izolării sociale.

Aceste măsuri ar putea aduce României avantaje competitive la nivel regional inclusiv din punct de vedere economic, arată organizația citată.