Un studiu controversat asupra maimuțelor separate de puii nou-născuți relansează dezbaterea privind testele științifice pe animale

Mamele maimuțe separate de puii nou-născuți găsesc uneori alinare în animalele de pluș. Descoperirea, făcută în cadrul unui studiu al Universității Harvard, a stârnit controverse și a reaprins dezbaterea etică privind testarea pe animale, scrie agenția AFP, citată de bouorsorama.com.

Lucrarea cercetătoarei în neuroștiințe Margaret Livingstone, „Triggers of maternal love”, a trecut aproape neobservată atunci când a fost publicată în revista „Proceedings of the National Academy of Sciences” (PNAS) în luna septembrie.

Însă, odată distribuit pe rețelele de socializare, studiul a primit o avalanșă de critici, iar 250 de oameni de știință au semnat o scrisoare prin care au cerut revistei să îl retracteze.

Grupurile pentru drepturile animalelor au amintit de activitatea anterioară a lui Margaret Livingstone, care a inclus sutura temporară a pleoapelor unor pui de maimuță pentru a studia impactul asupra capacităților lor cognitive.

„Nu putem cere consimțământul maimuțelor, dar putem înceta să folosim, să publicăm și, în acest caz, să promovăm în mod activ metode crude despre care știm că provoacă o suferință extremă”, a scris Catherine Hobaiter, primatolog la Universitatea scoțiană St Andrews.

Omul de știință, coautor al scrisorii către PNAS, a declarat pentru AFP că așteaptă un răspuns din partea revistei înainte de a face alte comentarii.

Harvard și Margaret Livingstone, la rândul lor, au apărat cu tărie studiul.

Descoperirile sale „îi pot ajuta pe oamenii de știință să înțeleagă legătura maternă la oameni”, ceea ce ar putea ajuta la o mai bună susținere a femeilor după un avort spontan, a precizat Harvard Medical School într-un comunicat.

Într-o declarație separată, Margaret Livingstone a declarat că „s-a alăturat rândurilor oamenilor de știință vizați și demonizați de către oponenții cercetării pe animale, care doresc să interzică cercetarea salvatoare de vieți pe toate animalele”.

Ea a declarat că nu și-a propus inițial să studieze legătura maternă, ci a făcut această descoperire în cursul altor cercetări.

Criticii susțin că ea a separat în mod intenționat maimuțele de puii lor și că observațiile sale privind confortul oferit de jucăriile de pluș nu reprezintă un progres științific.

Alzheimer

O astfel de activitate atrage în mod regulat furia unor organizații precum Peta (People for the Ethical Treatment of Animals), care este ostilă tuturor formelor de testare pe animale.

Dar, în special, controversa a provocat reacții puternice din partea comunității științifice, a declarat Alan McElligott, cercetător la City University of Hong Kong.

Margaret Livingstone pare să fi reprodus un studiu al lui Harry Harlow, un celebru psiholog american, a declarat el pentru AFP. Munca sa, considerată revoluționară la mijlocul secolului al XX-lea, ar fi putut contribui, de asemenea, la apariția mișcării pentru drepturile animalelor.

Pentru unii dintre oamenii de știință intervievați, acest caz este reprezentativ pentru o problemă mai largă în cercetarea pe animale: studii îndoielnice continuă să fie publicate în reviste de prestigiu.

Alan McElligott a citat o lucrare din 2020, foarte criticată, în care se vorbea despre eficiența anumitor capcane pentru capturarea jaguarilor și pumelor pentru studii științifice.

Mai recent, experimentele pe o specie de maimuțe care implică intervenții chirurgicale au provocat, de asemenea, controverse.

Echipa de la Universitatea Amherst din Massachusetts care a realizat această lucrare a declarat că studierea acestor maimuțe mici, ale căror capacități cognitive scad la sfârșitul vieții, este esențială pentru a înțelege mai bine boala Alzheimer la om.

Dar, de cealaltă parte, rezultatele sunt rareori aplicabile la toate speciile.

Găina cu ouă de aur

În ceea ce privește testarea medicamentelor pe animale, este clar că situația se schimbă.

În septembrie, Senatul SUA a adoptat un proiect de lege care prevede că medicamentele experimentale nu mai trebuie să fie testate pe animale înainte de a fi testate pe oameni.

Marea majoritate a medicamentelor care trec de testele pe animale nu trec testele pe oameni, în timp ce noile tehnologii fac posibilă evitarea acestei etape.

Opozanții spun că subvențiile mari acordate universităților și institutelor – 15 miliarde de dolari pe an, potrivit White Coat Waste Project – perpetuează un sistem în care animalele sunt considerate resurse de laborator.

„Cei care fac experimente pe animale sunt găina de aur a acestor instituții, pentru că aduc mai mulți bani”, a declarat primatologul Lisa Engel-Jones, care acum lucrează pentru Peta.

„Există un stimulent financiar pentru a continua ceea ce facem și pentru a încerca să publicăm cât mai multe lucrări”, a adăugat Emily Trunnell, un cercetător în neuroștiințe care a efectuat experimente pe rozătoare și care lucrează, de asemenea, pentru Peta.

Cei mai mulți oameni de știință nu împărtășesc poziția Peta privind încetarea totală a testelor pe animale, preferând o abordare mai măsurată pentru reducerea utilizării testelor pe animale.