Un proiect de fracturare hidraulică din Ungaria, potențial pericol pentru România / Mai multe ONG-uri susțin că proiectul implică riscuri seismice, de contaminare a apelor subterane și riscuri climatice

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Asociația Bankwatch România alături de mai multe organizații de protecție a mediului avertizează asupra pericolelor proiectului de fracturare hidraulică, Corvinus Nyékpuszta, inițiat de Ungaria.

Printre acestea se numără potențiale riscuri seismice, de contaminare a apelor subterane și riscuri climatice, insuficient evaluate, conform organizațiilor.

Proiectul este situat în regiunea Békés, lângă orașul Sarkad. Cel mai apropiat oraș din România este Salonta, la aproximativ 10 kilometri de perimetrul de exploatare. Acesta presupune extragerea hidrocarburilor prin tehnologii neconvenționale, precum fracturarea hidraulică, la peste 4.000 de metri adâncime.

Se estimează că proiectul se va întinde pe o durată de 40 de ani, cu o producție de 1,5 milioane de metri cubi de gaz fosil pe zi.

Organizațiile Bankwatch, Greenpeace România, Declic, Fundația Eco-Civica, WWF-România, Asociația Clujul Sustenabil și Milvus au depus vineri observații comune la consultarea inițiată de Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor.

ONG-urile somează Ministerul să participe în procedura transfrontalieră de evaluare a impactului de mediu pentru a preîntâmpina orice pericol care ar putea afecta cetățenii români.

Corvinus Nyékpuszta – potențial de impact negativ pentru România

Organizațiile de mediu consideră că proiectul prezintă potențiale riscuri de mediu pentru România.

Fracturarea hidraulică este o procedură complexă care implică utilizarea unor substanțe cu grad înalt de toxicitate, utilizarea unei cantități mari de apă și riscuri de producere a seismelor – caracteristică inerentă a procesului de spargere a rocilor subterane.

De aceea, societatea civilă a solicitat informații suplimentare și derularea analizei impactului transfrontalier de mediu.

Un aspect îngrijorător subliniat de ONG-urile de mediu este faptul că procedura de evaluare a impactului de mediu a fost demarată abia în 2024, la doi ani de la primele forări. Șapte sonde au fost deja forate, iar numărul total de sonde care vor fi dezvoltate nu este cunoscut.

Deși raportul de mediu inițial nu identifică un impact transfrontalier negativ, organizațiile de mediu atrag atenția că lipsesc informații cruciale care ar putea contribui la stabilirea acestui impact.

Printre aspectele îngrijorătoare ale raportului se numără:

-Informații limitate despre gestionarea lichidului de foraj. Se presupune că acesta va fi injectat în puțuri de gaz depletate, însă nu se oferă detalii despre impactul acestei activități;

-Lipsa de analiză a unui impact provocat de forările viitoare și injectarea lichidului de foraj asupra activității seismice;

-Omisiunea cantității totale de hidrocarburi exploatate pe durata de viață a bazinului și numărul de foraje care vor fi realizate;

-Impactul asupra disponibilității apei potabile, în special în perioadele secetoase;

-Lipsa unui calcul complet al emisiilor de gaze cu efect de seră și al altor emisii poluante cu efect negativ asupra sănătății publice, precum benzen și mercur;

-Impactul asupra ariilor protejate și lipsa unei proceduri de evaluare adecvată. Perimetrul minier intersectează două situri Natura 2000 și alte nouă sunt în proximitate (cel mai apropiat la 4 km).

-Lipsa unui impactul cumulativ al proiectului cu alte activități.

Analizele prezentate de autoritățile vecine sunt incomplete și aduc o credibilitate scăzută raportului de mediu. Informațiile omise sunt foarte importante pentru determinarea impactului real, atât la nivel local cât și peste granițe.

Ținând cont de aceste carențe semnificative, ONG-urile semnatare solicită ca Ministerul Mediului din România să participe în procedura de evaluare transfrontalieră și să solicite părții ungare completarea informațiilor și reanalizarea impactului în consecință.