Digurile râului Timiş, consolidate împotriva inundaţiilor până la frontiera cu Serbia

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Digurile de apărare ale râului Timiş împotriva inundaţiilor au fost consolidate integral, până la frontiera cu Serbia, printr-un proiect derulat de Administraţia Bazinală de Apă Banat (ABAB), care a presupus o investiţie de 34,1 milioane de lei proveniţi de la bugetul de stat şi din investiţii proprii, transmite Agerpres.

Directorul ABAB, Viorel Avram, a transmis, joi, că în urma lucrărilor, digurile vor fi protejate împotriva eroziunii în perioadele de viituri şi vor asigura apărarea localităţilor expuse riscului de inundaţii din unităţile administrativ-teritoriale Lugoj, Coşteiu, Belinţ, Moşniţa Nouă, Parţa şi Grăniceri.

„Finalizarea acestei investiţii mari reprezintă un pas important pentru siguranţa judeţului Timiş. Prin aceste intervenţii punctuale, dar extrem de bine ţintite acolo unde structurile erau slăbite, am reuşit să reducem riscul de inundaţii şi să protejăm direct comunităţile din aceste localităţi”, a explicat Viorel Avram, citat într-un comunicat de presă.

Proiectul a prevăzut intervenţii punctuale în zonele critice. Lucrările nu au fost liniare, ci au fost aplicate strict punctual, în zonele unde specialiştii au depistat degradări ale malurilor sau fisuri ale parapetului de protecţie.

O componentă esenţială a proiectului a reprezentat-o utilizarea măsurilor verzi, cu tehnologii ecologice şi sustenabile, care asigură stabilitatea fără a afecta ecosistemul local, pe toate cele trei sectoare vizate.

Sectorul Lugoj – Hitiaş (Coşteiu, Jabăr, Belinţ) a fost supus unei combinaţii de soluţiile clasice cu cele verzi. S-au montat prisme de anrocamente aşezate pe saltele din geotextil cu caroiaj de fascine (mănunchiuri de nuiele), iar taluzurile au fost protejate natural prin înierbare şi sisteme antierozionale vegetative.

Pe sectorul Hitiaş – Frontieră Serbia (Albina, Parţa, Grăniceri) s-au folosit tehnologii ecologice de fixare a malurilor. S-au construit prisme de rezistenţă din saci geotextil umpluţi cu material local şi balast stabilizat, aşezaţi tot pe saltele geotextile cu caroiaj din fascine, întreaga suprafaţă a taluzului fiind asigurată prin protecţie antierozională înierbată.

Pe sectorul Lugoj (intravilan), pentru remedierea fisurilor, parapetul afectat a fost refăcut integral din beton armat şi cosmetizat. În completare, malul a fost stabilizat ecologic prin aşezarea  peste o saltea din geotextil cu caroiaj de fascine a unui prism de anrocamente, pentru stabilitate.

În aprilie 2005, judeţul Timiş a fost lovit de cele mai grave inundaţii din istoria modernă a Banatului.

În urma ploilor cumulate cu topirea zăpezii, râul Timiş a depăşit cotele, a rupt digul de apărare în mai multe locuri, apele s-au revărsat peste localităţile aflate între albiile râurilor Timiş şi Bega, tot arealul devenind „marea Banatului”, în care sute de case s-au prăbuşit din cauza umezelii. Au fost inundate 116 localităţi şi 100.000 de hectare de teren, au fost afectate 3.372 de anexe gospodăreşti, fiind evacuate aproape 3.000 de persoane.