Un posibil răspuns la întrebarea președintelui Iohannis: Cum s-a ajuns în situația ca dosarul 10 august să fie clasat?

Din tot lanțul lung de responsabili pentru închiderea dosarului 10 august, președintele Klaus Iohannis i-a scris pe Facebook, în termeni ultimativi, nimeni altuia decât ministrului justiției, Stelian Ion, să explice cum s-a ajuns în această stituație.

• ”Solicit ministrului Justiției să explice public de urgență cum s-a ajuns în situația ca dosarul vizând evenimentele din 10 august 2018 să fie clasat. Românii au tot dreptul să știe cine sunt cei vinovați de actele de violență împotriva manifestanților pașnici. Lucrurile nu se pot încheia aici și de aceea am cerut ministrului Justiției și ministrului de Interne să găsească soluțiile pentru ca adevărul în legătură cu 10 august să fie aflat, iar cei responsabili să răspundă”, a scris președintele Klaus Iohannis joi pe Facebook.

Gestul său a fost interpretat de asociațiile de magistrați și de colegii de partid ai domnului Stelian Ion drept o tentativă de manipulare a opiniei publice, o încercare de a arunca responsabilitatea în cârca unui ministru care n-are nicio legătură cu închiderea dosarului, nu are de ce să explice cum s-a ajuns în această situații și nici de făcut mare lucru nu mai poate face.

Stelian Ion este ministru al justiției de trei luni.  Culmea ironiei, se mai și numără cei care se aflau în Piața Victoriei în 10 august. Dosarul a fost omorât în primul rând la DIICOT, în iulie 2020, adică pe vremea când direcția de parchet era condusă de Georgiana Hosu. Ea a fost propusă în funcție de fostul ministru al justiției, Cătălin Predoiu, și numită de Klaus Iohannis în ciuda avizului negativ dat de CSM și a dezvăluirilor din presă care n-o recomandau la șefia DIICOT.

Așa cum G4Media.ro scris în repetate rânduri, iar tema am ridicat-o de mai multe ori în conferințele de presă de la Cotroceni, asupra Georgianei Hosu existau mari semne de întrebare asupra imparțialității și capacității sale de a instrumenta în mod corect dosarul 10 august.

Dan Hosu, soțul fostei șefe DIICOT, a fost trimis în judecată de procurorii DNA în 2017, sub acuzaţia de trafic de influenţă şi dare de mită în dosarul Carpatica Asigurări.

Radio Europa Liberă a dezvăluit că Dan Hosu este bun prieten cu colonelul Cătălin Paraschiv, cel supranumit „Fantoma în alb” sau „Dirijorul” în timpul protestelor din 10 august 2018. Dan Hosu, fost polițist, ar fi depus la dosar o caracterizare pozitivă făcută de fostul comandant al brigăzii speciale de intervenție a Jandarmeriei.

Or, dosarul 10 august a fost preluat la DIICOT de la Parchetul Militar în iunie 2019 tocmai de către Giorgiana Hosu, pe atunci procuror-șef adjunct al instiției și l-a instrumentat împreună cu procurorul Doru Gabriel Stoica.

Nu avem nicio dovadă că Georgiana Hosu a condus ancheta deliberat prost și că Doru Stoica a clasat dosarul la ordin, dată fiind situația din familia fostei șefe DIICOT. (Citește aici analiza rușinoasei ordonanțe de clasare)

Dar în mod cert, Hosu nu avea ce căuta la șefia parchetului unde se instrumenta acest dosar important, în timp ce soțul său era ajutat în dosarul său penal tocmai de colonelul Cătălin Paraschiv, unul dintre coordonatorii intervenției în forță din Piața Victoriei.

Acest lucru i-a fost adus în mod repetat la cunoștință președintelui Klaus Iohannis, în mod public, la mai multe conferințe de presă. A refuzat să facă cel mai mic gest pentru a cere revocarea sau demisia Georgianei Hosu, dintr-o încăpățânare greu de înțeles. Șeful statului s-a făcut că plouă, cel mai probabil, pentru a nu recunoaște că a greșit cu numirea ei la DIICOT.

Decizia președintelui de a-și menține alegerea  a făcut ca Georgiana Hossu să marcheze o premieră în justiția din România: primul șef care și-a infirmat propria anchetă. Tot Hosu a ajuns să infirme ordonanța de clasare a procurorului Doru Stoica, adică a contestat o soluție pronunțată într-un dosar la care ea însăși a lucrat intens după ce l-a preluat de la Secția Parchetelor Militare.

Hosu a lucrat în dosarul 10 august până când a intrat în procedurile de numire la șefia DIICOT, în primăvara anului trecut. Subliniez ce am scris deja încă de anul trecut: șefa DIICOT a reușit o contraperformanță greu de atins în sistem, și anume și-a infirmat propria ancheta, la care a lucrat, repet, aproape un an cot la cot cu celălalt pocuror, Doru Stoica.

Am scris-o și merită repetat: șefa DIICOT a realizat ancheta în ciuda stării de conflict de interese, deși unul dintre șefii Jandarmeriei, colonelul Cătălin Paraschiv, era bun amic cu soțul său. Dan Hosu a fost trimis în judecată de procurorii DNA în 2017, sub acuzaţia de trafic de influenţă şi dare de mită în dosarul Carpatica Asigurări. (Citește integral: O întrebare pentru președintele Iohannis și ministrul Predoiu: De ce mai este Giorgiana Hosu șefa DIICOT? )

Soțul doamnei Hosu a fost condamnat între timp și abia după condamnare a plecat de la vârful Parchetului, lăsând în urmă acest dezastru pe care președintele Klaus Iohannis se preface că nu-l înțelege și îi întreabă pe alții care n-au nici o legătură cu clasarea dosarului 10 august cum de s-a ajuns aici.

Ministrul Justiției, Stelian Ion, a fost mai mult decât amabil la conferința de presă de vineri, cu o declarație menită să păstreze bune relații instituționale cu șeful statului. ”În niciun caz nu pot considera că preşedintele Klaus Iohannis este responsabil în vreun fel de ce s-a întâmplat cu dosarul ’10 august’ – nici direct, nici indirect”, a declarat ministrul justiției, numai că îl contrazic flagrant faptele seci expuse mai sus.

Pe scurt, la întrebarea președintelui ”Cum s-a ajuns în situația ca dosarul vizând evenimentele din 10 august 2018 să fie clasat?”, o privire sinceră în oglindă este suficientă. Acolo se află o parte din răspuns, o parte din responsabilitatea politică pentru o clasare care riscă să ne coste noi procese la CEDO. Sigur, marii vinovați sunt alții, în primul rând, procurorul care a făcut o anchetă în bătaie de joc și, în al doilea rând, un procuror șef care n-a avut nicio jenă să persiste într-un evident conflict de interese.

Vom vedea dacă se mai găsesc soluții interne pentru reluarea anchetei, deși este cam greu de trecut peste autoritatea lucrului judecat. Doar dacă apar probe noi care să-i incrimineze pe șefii jandarmeriei sau pe comanditarii politici s-ar putea redeschide ancheta în cazul lor. Că ea va continua cu executanții, asta nu prea încălzește pe nimeni.