Un oraş suedez instituie un permis plătit pentru a cerşi

De la 1 august, cerşetorii din oraşul Eskilstuna, nu departe de Stockholm, trebuie să cumpere un permis pentru a fi autorizaţi să cerşească, notează publicația Le Figaro, preluată de Rador.

Este o măsură despre care se vorbeşte în Suedia ca şi în străinătate. La Eskilstuna, un oraş de 100.000 de locuitori, se experimentează de la 1 august 2019 un permis absolut nou, permisul de cerşit. Costă 250 de coroane, adică circa 23 de euro, şi este valabil trei luni; este de acum necesar pentru a avea dreptul să cerşeşti pe străzile oraşului.

Pentru a-l obţine, persoanele în dificultate trebuie să meargă la comisariat sau să facă cerere online, prezentând un act de identitate valabil. În lipsa acestui permis, cerşetoria devine deci ilegală şi atrage o amendă care poate merge până la 4.000 de coroane (circa 372 de euro). De la începutul aplicării acestei măsuri, trei cetăţeni europeni au fost prinşi de poliţia locală şi evacuaţi din locul unde cerşeau. În acelaşi timp, ar fi fost deja acordate opt permise.

Un permis acuzat că îi face pe cerşetori şi mai vulnerabili

Această măsură stârneşte controverse. Ziarul britanic „The Guardian” reproduce spusele unul ales social-democrat din oraş, Jimmy Janssonn, membru al alianţei aflate la putere. Potrivit lui, scopul este de a „birocratiza” cerşetoria pentru „a face în aşa fel încât să fie mai dificil” să ceri bani pe stradă.

Dar ăsta este şi sensul măsurii, spune alesul.

Şocant în aparenţă, demersul necesar pentru a obţine numitul permis ar putea, susţine alesul, contribui la apropierea persoanelor respective de organismele de ajutor social. În sfârşit, ar permite să li se dea un ajutor eficace şi să fie reinseraţi social. La rândul lor, cei care se opun acestei măsuri o acuză că face cerşetoria mai complicată pentru imigranţi, în special romi veniţi din România şi Bulgaria.

Întrebări privind sistemul social suedez

Instituirea unui „permis de cerşetor” la Eskilstuna ridică întrebarea: reglementarea cerşetoriei sau stigmatizarea sărăciei şi refuzul imigraţiei? De altfel, din decembrie anul trecut, Curtea Supremă administrativă suedeză a autorizat deja mai multe oraşe din ţară să interzică pur şi simplu cerşetoria.

Jimmy Jansson declară pentru „Guardian”: „aud multe critici privind toate încercările de a reglementa cerşetoria, dar nu observ aceeaşi desfăşurare de forţe şi de energie în faţa constatării că, în primul rând, oamenii sunt obligaţi să cerşească”.

Pentru a scăpa de o eventuală amendă, unele persoane care cerşeau de obicei au preferat să facă rost de coacăze pentru a le „vinde” pe drumurile publice, evitând astfel să fie catalogaţi drept cerşetori.

Autor: Joséphine Boone / Traducere: Gabriela Sîrbu