Un obiectiv ambițios al Comitetului pentru reforma justiției: anchetele privind corupția din magistratură se întorc la DNA / Cine se opune dintre membrii Comitetului

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

A doua ședință a Comitetului pentru reforma legilor Justiției, înființat pe lângă Guvernul României, a debutat miercuri într-o atmosferă tensionată, au declarat pentru G4Media surse care au participat la întâlnire.

Judecătorii din CSM, reprezentanții societății civile din Consiliu și liderii unor asociații de magistrați precum Dana Gârbovan sau Andreea Ciucă păreau să fi venit de la bun început „puși pe scandal”, ne-au declarat sursele. Principala nemulțumire a acestora viza prezența în acest comitet a unor asociații civice, precum Expert Forum, Funky Citizens și Declic, pe motiv că acestea nu sunt asociașii de magistrați.

„Nu ne face nouă legile societatea civilă, cine sunt acești oameni, ce competență au?”, a sunat unul dintre reproșuri, însoțit inclusiv de amenințări de genul „ne ridicăm și părăsim ședința”.

După ce spiritele s-au mai calmat, s-a trecut la discuții pe fond și, surprinzător, s-a ajuns la un oarecare consens, cel puțin pe cele patru subiecte discutate ieri: elaborarea unui plan pe 5 ani privind acoperirea deficitului de resurse umane din instanțe, reconfigurarea hărții judiciare prin desființarea unor judecătorii cu încărcătură mică, realizarea unui audit al sistemului electronic de repartizare aleatorie a dosarelor și reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii într-o structură unică la nivelul fiecărui județ.

Acest ultim punct presupune de principiu lăsarea la nivelul unui județ a unui singur parchet de pe lângă judecătorie, în reședința de județ, căruia să i se subordoneze și procurorii care funcționau până acum la parchetele orășenești. Această soluție are avantajul că oferă mai multă flexibilitate în ceea ce privește competența teritorială. „Un procuror din Tecuci va putea face anchetă și la Târgu Bujor, pentru că raza sa de competență devine întreg județul Galați, e o utilizare mult mai rațională și a resursei umane”, ne-a exemplificat sursa.

Însă marea provocare a acestui Comitet abia urmează. Miercurea viitoare este programată următoarea ședință, unde se va discuta, printre altele, o problemă care s-a anunțat încă de pe acum litigioasă: partajarea competențelor de anchetare a magistraților între DNA (pentru fapte de corupție), DIICOT (pentru fapte de crimă organizată) și parchetele ordinare (pentru infracțiuni de drept comun). Adică așa cum era organizarea înainte de înființarea Secției Speciale, în anul 2018.

Potrivit surselor participante, o parte dintre membrii comitetului –  judecătorii din CSM în primul rând, dar și unele asociații de magistrați (Dana Gârbovan, Andreea Ciucă) – și-au arătat deja împotrivirea față de  această idee, chiar dacă nu a fost discutată oficial în ședința de miercuri. În schimb, procurorii din CSM, asociațiile civice și celelalte asociații de magistrați (Dragoș Călin, Bogdan Pîrlog) au salutat această propunere.

Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) a fost înființată în 2018, sub mandatul de ministru al Justiției al lui Tudorel Toader, o inițiativă care s-a dovedit un eșec răsunător: în cei patru ani de funcționare, secția nu a fost capabilă să intrumenteze niciun dosar de corupție în magistratură, în condițiile în care înainte, micul birou care se ocupa la DNA de magistrați livra anual cam 6-8 de asemenea dosare. În schimb, SIIJ s-a dovedit extrem de eficientă în hărțuirea magistraților vocali sau incomozi, cel mai notoriu caz fiind cel al Laurei Codruța Kovesi.

În 2022, și din cauza presiunii publice, ministrul Cătălin Predoiu a avut o altă idee: să desființeze SIIJ-ul, care era o structură hipercentralizată, și să încredințeze infracțiunile din Justiție unor procurori anume desemnați din Parchetele de pe lîngă Curțile de Apel din țară. O idee care s-a dovedit la fel de proastă ca cea a lui Tudorel Toader.

Noua structură era din start sortită eșecului, lucru perfect previzibil, pentru că procurorii anume desemnați nu aveau în exclusivtate doar anchetarea magistraților, ci continuau să instrumenteze și alte dosare. Or niciun procuror nu va prioritiza anchetarea propriilor săi colegi magistrați, riscând izolarea socială, și se va ocupa cu precădere de oricare alte dosare. Rezultatul s-a văzut. Secția Specială 2.0 a fost – și este – la fel de ineficientă ca SIIJ-ul lui Tudorel Toader: zero cazuri de corupție în patru ani.

Însă discuțiile de substanță pe această problemă vor avea loc miercurea viitoare.