Un influencer suveranist a semnat angajament cu Securitatea comunistă în octombrie 1989 pentru a-și turna colegii de liceu, potrivit CNSAS/ Adriana Balint a primit verdict de necolaborare pentru că nu au fost descoperite note informative / A candidat la Parlament din partea Partidului Patrioții Poporului Român

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Adriana Iuliana Balint (52 de ani), candidat la Camera Deputaților în 2024 din partea Partidului Patrioții Poporului Român și un cunoscut influencer suveranist, a semnat angajament cu Securitatea (temuta Poliție Politică a regimului comunist) cu o lună și jumătate înainte de Revoluție, în timp ce era elevă de liceu, se arată într-un document făcut public, recent, de către Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS).

Ea a primit verdict de necolaborare după ce în timpul verificărilor nu au fost descoperite informații pe care să le fi transmis Securității. Contactată de G4Media.ro, Balint a declarat: ”Este o absurditate, nu îmi aduc aminte să fi semnat nimic de genul acesta!”.

Verificarea lui Adrianei Iuliana Balint a fost declanșată din oficiu, conform legii, în calitatea ei de candidat la un mandat de deputat la alegerile din 2024 – tentativă eșuată după ce formațiunea al cărei membru era – Partidul Patrioții Poporului Român – a adunat foarte puține voturi.

În martie 2025, o direcție de specialitate din cadrul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității a redactat o notă de constatare în care se dezvăluia că în arhive Balint apare ca ”titulară a dosarului fond rețea nr. R 223689 (cotă CNSAS/FR 34316/DJ. Domnia sa, elevă la Liceul Fr. Buzești din Craiova, a fost recrutată la data de 30.10.1989 de organele de securitate, în calitate de persoană de sprijin, pentru realizarea încadrării informative a elevilor de liceu; a semnat un Angajament la data de 30.10.1989, tipizat complet olograf, semnat olograf cu numele real; nu a fost identificat un nume conspirativ (….)”.

Direcția a transmis plenului că nu a identificat informații transmise Securității de către Balint, astfel că, în final, printr-o adeverință din 30 aprilie 2025 și făcută publică pe site-ul instituției la începutul acestui an, aceasta a primit un verdict care arată că nu i se poate atribui calitate de colaborator al fostei Poliții Politice.

”Economist marketing”, după cum a menționat în declarația de avere depusă în 2024, Adriana Iuliana Balint este parte a a unei rețele de susținători ai cauzei suveraniste (Iulian Capsali, Răzvan Constantinescu, Dinu Popescu, Oana Eftimie etc), deținând un cont de Facebook cu circa 40.000 de urmăritori.

Pe acest cont sunt reluate periodic, în postări agresive, toate tezele acestei tabere: vaccinurile Covid sunt periculoase, globaliștii controlează România, este greșită acordarea de ajutoare Ucrainei, alături de poziții anti-Nicușor Dan și Ilie Bolojan și pro-Călin Georgescu etc.

”Bullying, ha? Ăla își scoate mucii (Nicusor Dan n.r.) și ii lipește ba de masa unde se purtau discuții cu magistrații, ba de microfon, în plină conferință de presă, ba de cravată, și noi facem bullying? Ați adus un retardat, un idiot sinistru și ni l-ați pus președinte de mare geniu, când el nu e în stare nici să țină drumul drept și noi facem bullying? (…) Acum doar culegeți. Asta ați semănat. Luați-vă cretinul găunos care nu are niciun plan și nicio strategie pentru România și redați românilor ce le-ați luat: dreptul de a-și alege președintele pe care îl vor”, scria Balint pe 26 ianuarie 2026.

Pe 3 martie 2022, la scurt timp după invadarea Ucrainei de către Rusia: ”Nu vă mai bucurați ca proști, că miliardarii ruși nu vor sărăci, Rusia e prea mare si prea bogată ca să nu poata trăi izolată de lume cu ce are, a mai făcut-o. Cei care veți sărăci complet sunteți voi, gibonilor, naționalizarea asta pe care o practică nemții cu averile rușilor, fara o hotarâre judecătorească, fără o bază legală, va constitui un precedent periculos, să nu vă mirati că fix așa, tam-nesam, vă veți treziți si voi într-o zi cu banii din bănci blocați si cu casa luată, că are nevoie țara de ce e al vostru.”

În contextul agresării unui livrator din Bangladesh în august 2025, în București: ”Un zdruncinat l-a luat la bătaie pe unul de-ăla mic și nespălat care livrează mâncare. Aoleu, păi au sărit mucușoriștii, că din cauza lui Dan Tanasă de la AUR, că el a incitat la violență.

Aloooo… hai să ne calmăm un pic și să stabilim consecutivitatea faptelor, așa cum a fost. Dan Tanasă a zis doar SĂ REFUZĂM mâncarea dacă nu este livrată de un român. Atât. În ideea că astfel, angajatorii o să fie descurajati în a mai aduce asiatici care să le ia locul românilor noștri plătiți prost și umiliți de „oamenii de afaceri” care visează Porchele în fața blocului dupa 3 luni de afaceri.

De aici, instigarea la violență au făcut-o chiar ei, mucușoriștii specialiști în toate, ei au dus îndemnul de refuz al mâncării la fapte de extremism, la legionari, la violență și toate alea.”

În august 2025, Balint îi cauționa pe legionari: ”Fără teamă, un act de igienă socială, tocmai ca să nu ne mai poată prosti nimeni cu aceleași tehnici obosite. (…) Imediat după ce a ajuns la putere, Duca a interzis partidul (legionarilor n.r.) cu puțin timp înainte de alegeri, temându-se că va obține un scor semnificativ și va destabiliza Parlamentul. Carol nu voia concurență — mai ales una carismatică, așa cum era în jurul lui Corneliu Zelea Codreanu. Garda de Fier se pregătea să participe la alegeri în mod democratic, sub numele de „Totul pentru Țară”, în timp ce Franța și Marea Britanie presa România să țină în frâu mișcările naționaliste și patriotice. (…) 𝐥𝐞𝐠𝐢𝐨𝐧𝐚𝐫𝐢𝐢 𝐧𝐮 𝐚𝐬𝐚𝐬𝐢𝐧𝐚𝐬𝐞𝐫𝐚 𝐩𝐞 𝐧𝐢𝐦𝐞𝐧𝐢 𝐢𝐧𝐚𝐢𝐧𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐈.𝐆. 𝐃𝐮𝐜𝐚. Asasinatul lui Duca, în decembrie 1933, a fost prima crimă politică atribuită Gărzii de Fier”. Informația e falsă, legionarii fiind deja acuzați de crime, inclusiv asasinarea prefectului de Iași de către Corneliu Zelea Codreanu.