Un fost viceprimar PNL al Sibiului, condamnat în primă instanță să plătească 164.000 de lei pentru falsurile făcute în proiecte cu fonduri europene / Alexandru Dumbravă, primul politician român trimis în judecată de Parchetul European

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

A recunoscut printr-o înțelegere cu procurorii că se face vinovat de peste 100 de falsuri în două proiecte cu fonduri europene, iar acum, în procesul civil e condamnat, în primă instanță, să plătească daune de 164.000 de lei.

După condamnarea la doi ani și trei luni cu suspendare pentru falsificarea unor documente în vederea atragerii de fonduri nerambursabile, Alexandru Dumbravă a pierdut, acum, și procesul prin care i se impută sumele decontate pe baza falsurilor, relatează Turnul Sfatului.

Dumbravă a fost viceprimar al Sibiului, iar falsurile le-a produs de la conducerea Casei Corpului Didactic.

El a fost viceprimar al Sibiului din partea PNL, în perioada noiembrie 2020 – august 2023. A fost primul politician român trimis în judecată de Parchetul European.

Alexandru Dumbravă a fost condamnat penal în septembrie 2023, după ce a recunoscut în fața instanței acuzațiile pe care i le-au adus procurorii Parchetului European. În urma acelei condamnări, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a deschis un nou proces, pentru recuperarea celor 164.373,85 de lei, stabiliți drept prejudiciu.

El s-a apărat spunând că nu a beneficiat personal de niciun leu. A afirmat că suma a fost folosită integral pentru Casa Corpului Didactic Sibiu: s-au cumpărat calculatoare (echipamente IT), papetărie și s-a plătit accesul la o platformă educațională. Practic, el a susținut că banii au rămas în instituție sub formă de bunuri și servicii.

Pe de altă parte, Parchetul European susține că el a recunoscut că a falsificat 103 înscrisuri oficiale și a folosit documente inexacte pentru a obține acești bani.

Chiar dacă banii au fost folosiți pentru școală, finanțarea a fost obținută ilegal. În limbaj juridic, banii au fost „obținuți pe nedrept”.

Instanța a aplicat regulile răspunderii civile delictuale. Acestea spun că cel care cauzează un prejudiciu printr-o faptă ilicită, precum falsul în acte, în acest caz, este obligat să îl repare.

Deoarece el a fost cel care a semnat falsurile, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene s-a îndreptat împotriva lui personal, nu împotriva instituției.

Faptul că beneficiarul banilor a fost Casa Corpului Didactic (CCD) nu îl scuză, a explicat judecătorul. Instanța a considerat că, prin falsurile sale, el a făcut ca statul român și UE să plătească o sumă pe care, în condiții legale, nu ar fi plătit-o, pentru că documentația era frauduloasă.