G4Media.ro

Un cunoscut doctor american denunță „îndoctrinarea” din facultățile de medicină după introducerea…

Un cunoscut doctor american denunță „îndoctrinarea” din facultățile de medicină după introducerea de cursuri privind schimbările climatice sau controlul armelor. Cu ce argumente îi răspund criticii

Politica și justiția socială nu ar trebui să facă parte din facultățile de medicină, care nu ar avea motive să introducă cursuri legate de controlul armelor, schimbările climatice și „alte cauze progresive legate doar tangențial de tratarea bolilor,” susține un cunoscut doctor din Statele Unite. Stanley Goldfarb nu contestă că unele dintre ceea ce el numește „probleme de justiție socială” sunt importante, dar a avertizat că timpul petrecut cu predarea acestor cursuri în școala medicală înseamnă mai puțin timp pentru îngrijirea clinică. Materialul publicat de fostul decan asociat pentru curriculum de la Perelman School of Medicine a Universității din Pennsylvania (Penn) a fost criticat vehement de alți doctori, inclusiv de către colegi de-ai săi de la prestigioasa instituție de învățământ superior din America.

Doctorul Stanley Goldfarb, care este specialist în bolile de rinichi și membru de lungă durată al corpului academic de la Penn, și-a exprimat opinia într-un material publicat recent de Wall Street Journal.

În articolul intitulat „Take Two Aspirin and Call Me by My Pronouns,” profesorul american susține că la facultățile de medicină descrise ca „woke” (termen care definește o persoană, un grup sau o instituție care denunță nedreptățile din societate, în special rasismul), programele de învățare sunt concentrate tot mai mult pe justiția socială, în detrimentul tratării bolilor.

Goldfarb se referă la The American College of Physicians, despre care spune că are misiunea de a promova „calitatea și eficacitatea îngrijirii de sănătate,” dar care și-a depășit recent atribuțiile prin declarații despre controlul armelor în Statele Unite. (Wall Street Journal a scris recent că tot mai mulți medici, organizații de sănătate și studenți fac eforturi pentru ca educația medicală să includă schimbările climatice, spunând că medicii și alți lucrători din domeniul sănătății trebuie să se pregătească pentru riscurile asociate creșterii temperaturilor globale. Mișcarea este susținută de către American Medical Association, cea mai mare asociație a doctorilor și studenților la medicină din Statele Unite, cu 240.000 de membri, care a adoptat o nouă politică în acest sens.

Expertul afirmă, de asemenea, că în perioada în care a fost decan asociat pentru curriculum la școala de medicină de la Penn ar fi fost „pedepsit” de un membru al facultății pentru că nu a inclus un curs privind schimbările climatice în programa de învățământ. Goldfarb notează că astfel de programe se răspândesc în școlile medicale de la tot nivelul Statelor Unite.
Doctorul se întreabă de ce facultățile de medicină au devenit „o țintă pentru inculcarea politicii sociale atunci când scopul declarat al educației medicale, de la Hipocrate încoace, a fost formarea celor care știu să vindece pacienții?”

În opinia lui Goldfarb, răspunsul poate fi găsit în „noul val de specialiști în educație” care „influențează tot mai mult educația medicală” și care pun accent pe „justiția socială” care are doar tangențial legătură cu îngrijirea sănătății. Această abordare, în opinia expertului, este rezultatul unei „mentalități progresiste” care „detestă ierarhia de orice fel și elitismul social asociat în general cu profesia de medic.”

Doctorul Goldfarb crede că „acești educatori se concentrează pe eliminarea decalajelor de sănătate și pe asigurarea faptului că următoarea generație de medici este bine înzestrată pentru a face față diversității culturale, care sunt până la urmă obiective merituoase.” Dar profesorul american crede că „predarea acestor chestiuni se face în detrimentul unei pregătiri riguroase în științele medicale,” iar perspectiva acestei „educații medicale politizate, noi” ar trebui „să-i îngrijoreze pe toți americanii.”

Specialistul afirmă că modelul tradițional american de formare medicală, care a fost imitat de către facultățile de medicină din întreaga lume, pune accentul pe abordarea științifică a tratamentului și supune studenții unor instrucții riguroase în sălile de curs. Studenții la medicină nu interacționau cu pacienții până când nu aveau cunoștințe fundamentale despre procesele bolii și știau să interpreteze simptomele. În plus, se aștepta ca ei să aprecieze progresele medicale și să le poată încorpora în eventualele lor domenii de practică. Goldfarb notează că acest tip de educație medicală „era solicitantă și, ocazional, a dus la eșecul unora dintre studenți, dar a produs un corp de medici competent și responsabil” în Statele Unite.

În opinia specialistului, acest model tradițional american de educație a fost atacat pentru prima dată de sociologi progresiști în anii ’60 -’70, aceștia acuzând medicina că este „un demers eșuat,” deoarece cheltuielile în creștere nu au dus la descoperiri majore în tratamentul cancerului și în alte domenii. Dacă aceste idei au fost păstrate mult timp în afara curentului educației medicale, noul climat al culturii politice le-a adus în prim-plan, mai ales în condițiile în care problemele de justiție socială domină în present educația universitară.

Instituțiile de învățământ superior au răspuns acestui curent prin elaborarea unui curriculum care să îi modeleze pe viitorii educatori conform acestei ideologii. Misiunea acestor educatori progresisști din domeniul educației medicale a devenit aceea „de a produce legiuni de medici de îngrijire primară care se implică în ceea ce se numește sănătatea populației.” Iar această situație, care pune accentual pe teorie mai degrabă decât pe experiență, este vizibilă nu doar în ceea ce privește domeniul medical, dar la nivelul întregului spectru al educației americane.

Doctorul Goldfarb crede că toate acestea vor duce la creșterea și mai accentuată a birocrației facultăților de medicină, în timp ce programa de învățământ „se va concentra din ce în ce mai mult pe schimbările climatice, inechitățile sociale, violența provocată de armele de foc, prejudecățile existente și alte cauze progresiste legate doar tangențial de tratarea bolilor.” Iar expertul atrage atenția că același lucru se va întâmpla și cu „mulți dintre medicii dumneavoastră în anii următori.”

Goldfarb spune că e nevoie de mai mulți oncologi, cardiologi, chirurgi și alți specialiști, în condițiile în care aceștia trebuie să stăpânească mult mai mult material, chiar dacă din ce în ce mai puțin din educația lor medicală este dedicată cunoștințelor științifice de bază. Iar concluzia specialistului este tranșantă: „dacă această țară are nevoie de mai mulți activiști privind controlul armelor și schimbările climatice, școlile medicale nu sunt locul potrivit pentru a-i produce.”

Criticat si laudat
Materialul scris de doctorul Stanley Goldfarb a fost comentat și criticat de mai mulți doctori, inclusiv colegi de-ai săi de la Penn. Kit Delgado, un specialist în medicină de urgență la Penn, a declarat că programele de învățământ tradiționale de la facultățile de medicină nu pregătesc studenții pentru a trata boala și traumele (în cazul violențelor provocate de arme de foc) dacă nu abordează și cauzele sociale care le produc. „Îngrijirea clinică excelentă pentru supraviețuitori se pierde dacă nu se abordează în primul rând cauzele principale care au dus la rănire și pacientul este împușcat din nou,” a scris Delgado într-un mesaj pe Twitter.

Într-un alt mesaj, citat de către Philadelphia Inquirer, Megan Ranney, specialist în medicină de urgență și profesor asociat la Școala de Medicină Alpert a Universității Brown, susține că articolul lui Goldfarb „este o aiureală. La fel de plin de prostii ca tot ceea ce am auzit. Sănătatea publicului ESTE TREABA NOASTRĂ. Și de-a lungul istoriei, noi, ca medici, am contribuit la schimbări în favoarea sănătății pacienților noștri. Indiferent dacă sunt vaccinuri contra variolei, salubritate publică sau centuri de siguranță, #ThisIsOurLane.” (Acest hashtag se referă la urmările recentelor assassinate în masă din America, când medicii care pledează pentru măsuri de control ale armelor au fost sfătuiți de către activiștii pro-arme de foc „să își vadă de treburile lor.”)

Biroul de presă al Universității din Penn a difuzat o scrisoare din partea decanului J. Larry Jameson și a adjunctei sale, Suzanne Rose, care a fost trimisă studenților și profesorilor, în care, printre altele, se afirmă că opiniile exprimate de Dr. Goldfarb sunt personale, iar „noi suntem deciși să asigurăm o educație medicală riguroasă și cuprinzătoare, care să includă examinarea numeroaselor probleme sociale și culturale care influențează sănătatea, de la violența din cadrul comunităților la schimbările din mediul din jurul nostru.”

The Philadelphia Inquirer precizează că unele facultăți de medicină au adăugat deja în programa lor cursuri despre schimbările climatice. Pe lângă faptul că acestea acoperă efectele directe ale temperaturilor mai ridicate asupra persoanelor în vârstă și suferinde, profesorii abordează efecte secundare, de exemplu cum o planetă de încălzire va alimenta răspândirea bolilor transmise de insecte.

Iar Physicians for Social Responsibility (PSR) a afirmat că „într-o mișcare sănătoasă și binevenită, medicii conving facultățile de medicină să-i învețe pe viitorii doctori ai țării despre legătura dintre climă și sănătate, astfel încât viitorii noștri profesioniști din domeniul sănătății să fie pregătiți să abordeze realitățile impactului crizei climatice asupra pacienților și comunităților lor.”

University of Minnesota Medical School în Minneapolis, University of Illinois College of Medicine de la Urbana-Champaign, UC San Francisco și The Icahn School of Medicine de la Mount Sinai în New York au inclus cursuri de acest tip in programa lor, în timp ce Columbia University Mailman School of Public Health din New York City a creat un consorțiu care urmărește promovarea unei programe de educație privind schimbările climatice în educația medicală. Până în acest moment, 187 de facultăți și programe medicale au aderat la această mișcare.

The Philadelphia Inquirer notează și că materialul de opinie a lui Goldfarb a fost comentat pozitiv de unii medici pe rețelele de socializare. Karan Chhabra, membru al facultății de la Universitatea din Michigan, a afirmat că programele școlare medicale sunt deja încărcate și că anumite probleme ar putea fi mai bine tratate înainte ca studenții să intre la facultățile de medicină.

La rândul său, Fraz Ismat, fost coleg cu Goldfarb la Universitatea Penn și la Spitalul de Copii din Philadelphia, actualmente angajat în industria farmaceutică din New Jersey, a declarat că acesta a fost criticat în mod nedrept. „Facultatea de medicină este menită să te învețe să practici medicina. Înveți lucruri tehnice specifice care au legătură cu practicarea unei arte foarte tehnice. Nu ar trebui să fie cazul ca noi, cei din educația medicală, să fim nevoiți să le dictăm oamenilor cum trebuie să gândească.”

Surse: Wall Street Journal, The Philadelphia Inquirer, PSR

Foto: Poluare în marile orașe

 

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

14 comentarii

  1. Ia uitati-l pe asta, cica asta e critică! 😆

    Kit Delgado, un specialist în medicină de urgență la Penn, a declarat că programele de învățământ tradiționale de la facultățile de medicină nu pregătesc studenții pentru a trata boala și traumele (în cazul violențelor provocate de arme de foc) dacă nu abordează și cauzele sociale care le produc.
    Cauzele SOCIALE?! Bolile si traumele sunt prosuse de actiuni fizice intotdeauna (la psihiatrice nu e foarte clar, dar sa admitem ca mintea emerge de la creier – deci foarte probabil tot fizice). Niciodata de ideologie!

    Cand amesteci stiinta cu ideologia, ajungi sigur la … coprocultură! 🙁

    • Pai asta se traduce cam asa:
      Vine unul impuscat sangerand si, pana sa-l bagi in operatie, ii mai tii o mica prelegere – vezi ma baiete, cu cine te aduni, ca uite ce patesti, ai inteles? de data asta ai avut noroc… pot sa-ti pun masca? ce… urmatorul ca asta nu mai …

    • Kit Delgado – de pe Twitter :
      ”Excellent clinical care for survivors goes to waste if the root causes that led to the injury in the first place are not addressed and the patient is shot again” – Lol

      Totală confuzie în capul acestor social justice warriors. Deci, medicul să fie obligat ca în cazul unui împușcat să afle ”cauzele primare” care au dus la împușcarea lui, altfel îngrijirea clinică s-a făcut degeaba pentru că s-ar putea să fie împușcat din nou.

      Îl văd pe masa de tratament pe împușcat, care – în cel mai bun caz și în cazul în care este conștient – în timpul tratamentului este interogat depre ”cauzele primare” care au dus la împușcarea lui și la înmânarea unei broșuri cu recomandări, cum să evite în viitor, să fie din nou împușcat. Într-o nouă etapă, medicul va fi obligat să treacă pe la cel ce a tras, să- i tragă o săpuneală de justiție socială și de comportament adecvat, în timp ce polițaii vor aresta pe cei ce nu gândesc sau vorbesc corect !

      Încep să înțeleg, de ce cartelurile de drog din Mexic – de unde provine probabil și Delgado ăsta – recurg la decapitări. Ca pacienții să nu mai poată fi supuși unor interogări privind cauzele primare ale comerțului cu droguri. Good God ))))

  2. Un medic acceptabil, nu neapărat foarte bun, nu se poate pricepe la toate nici măcar în propria specialitate. Materia oricărei specialități este oricum mai vastă decât poate reține un creier inteligent.
    Doctorul Goldfarb are dreptate, e o aberație să înveți medicii să facă treaba meteorologilor și a politicienilor.
    Dar cretinii trebuie să se declare „politically correct”, indiferent dacă stiu foarte bine care este realitatea. Mi-e silă de populism. De fapt populismul a devenit ea mai mare problemă a societății actuale, toți să străduiesc să pară empatici, preocupați de tot și toate, dar în realitate nu poți face nimic util fără să deranjezi pe cineva sau ceva.
    Vreau oameni care au curajul să spună lucrurilor pe nume, precum Chițu și Caramitru jr.

  3. Iar „acțiunile fizice”, ” de ce sunt produse ” si „la ce ajungi” când „amesteci ideologia cu ignoranța”? E greu pentru unii să vadă altfel decât alb sau negru. Ține de limite.

    • Amin! 😆

      Acum, va rugam urcati la etaj, la centrul de recoltări…

  4. Imediat, inteleg ca e o lipsa acuta de materie prima pentru „idei” si „opinii argumentate”.

  5. Sunt cursuri care ar trebui introduse (cu un nivel corespunzator) încă din clasele primare. Conștientizarea problemelor care condiționează evoluția speciei umane ar trebui sa fie obligatorie.

  6. Si are dreptate, ce-are sula cu prefectura? Cica daca stii mai bine de ce a fost impuscat nu-s’ cine tratezi rana mai bine. Hai nu zau! Dar daca ai facut mai putina materie medicala decit trebuia pentru ca ai facut cursuri de corectitudine politica in loc tratezi pacientul mai bine?
    Prea multi idioti utili au patruns in pozitii de decizie peste tot in lume.

  7. Dr. Goldfarb are dreptate. Cand ai pacientul in cabinet sau pe masa, nu discuti problemele armelor de foc sau ale climei. Cum ar putea folosi aceste cunostinte in tratarea pacientului?
    Parerea mea este ca se urmareste prozelitismul, medicii in USA au bani si se incearca sa fie atrasi sa doneze pentru fel de fel de cause.
    Cum la americani corectitudinea politica este rege, Dr. Goldfarb poate avea probleme cu spalatii pe creier.

  8. „Îngrijirea clinică excelentă pentru supraviețuitori se pierde dacă nu se abordează în primul rând cauzele principale care au dus la rănire și pacientul este împușcat din nou”

    Dupa acest model de gandire, medicul trebuie sa aiba si cunostinte temeinice de mecanica auto (pentru cazurile de accidente auto soldate cu victime), de prelucrarea otelului (pentru pacienti injunghiati) si de cultura trestiei de zahar (se stie ca zaharul poate provoca cancer).

    • Sigur, că doar mașina te lovește, că merge pe străzi singură, de nebună, la fel cum sare pușca din cui și trage , că e ofticată sau cuțitul, se înfige în gât când se supără. Iar zahărul, ăla e chiar pervers și lipsit de caracter. D-aia și doctorii ăia, vor „cunoștințe temeinice” despre patul puștii, de fapt, nu despre oameni dar nu se prinde lumea cât de aiurea sunt. Deh, n-au ttoti un ” model de gândire ” așa de încărcat de logică cum au doar unii. Trebuie că-i doare și capul de la atâta greutate.