UE se teme că în Ungaria se poate ajunge la un „punct fără întoarcere” în atacurile guvernului împotriva statului de drept

Atacurile împotriva societăţii civile şi a statului de drept în Ungaria reprezintă „cazul cel mai dificil” al unei tendinţe în creştere, până la punctul în care Agenţia UE pentru Drepturi Fundamentale (FRA) se teme că guvernul ultranaţionalist de la Budapesta „a trecut o linie” critică, ajungând aproape de un „punct fără întoarcere”, transmite vineri agenția de știri EFE, citată de Agerpres.

„Ungaria, desigur, erodează de ceva timp majoritatea controalelor şi echilibrelor”, a avertizat directoarea FRA, Sirpa Rautio, într-o întâlnire recentă cu un grup de jurnalişti la Viena, unde îşi are sediul agenţia europeană.

Recent, FRA a emis un comunicat neobişnuit de dur faţă de Ungaria, menţionând atât recentă lege ce interzice practic Gay Pride, precum şi legea avută în vedere care va deschide uşa pentru a sancţiona şi chiar interzice ONG şi mass-media independente.

În acest comunicat se afirmă că natura acestor modificări legislative „ridică serioase îngrijorări nu doar pentru drepturile fundamentale în Ungaria”, ci şi pentru angajamentul faţă de valorile UE.

„Când se încalcă linii, când se întâmplă ceva cu adevărat dramatic şi există un risc real de a submina drepturile fundamentale în mod sistematic şi grav, trebuie să reacţionăm”, a subliniat Ratio răspunzând întrebărilor EFE referitoare la acel comunicat.

În timpul discuţiei cu jurnaliştii, Ratio a amintit că FRA lucrează de mai mult timp pe teme legate de societatea civilă şi statul de drept, şi a asigurat că „Ungaria este în acest moment cel mai dificil caz, aproape, din păcate, de un punct fără întoarcere”.

Ratio a apreciat anunţul de miercuri al Budapestei, şi anume că votul pentru aşa-numita lege a transparenţei a fost amânat pentru la toamnă.

Legea, impulsionată de guvernul premierului Viktor Orban, prevede ca ONG-urile sau mass-media care primesc finanţare din străinătate, inclusiv din UE, şi care, conform autorităţilor, reprezintă un „pericol pentru suveranitatea naţională”, să poată fi sancţionate şi chiar interzise.

„Este posibil ca scenariul cel mai rău să nu se întâmple”, a declarat directoarea FRA, care a opinat că pasul înapoi în aprobarea acestei legi „draconice” ar putea fi influenţat de presiunea exercitată de organizaţiile pentru drepturile omului.

„Probabil că presiunea provine mai ales din partea celor care gestionează bani şi din articolul 7 al tratatelor (UE)”, a spus ea, făcând referire la opţiunea unor sancţiuni economice din partea Comisiei Europene şi la reglementarea ce permite suspendarea drepturilor statelor membre.

Rautio a opinat că legislaţia din Ungaria „nu a fost în conformitate cu drepturile fundamentale în multe cazuri”, iar cel al interzicerii Gay Pride „este un bun exemplu de încercare de a restricţiona dreptul la reuniune şi la a manifesta”.

Experta finlandeză a indicat că, în Ungaria, unde premierul Orban guvernează cu majoritate absolută din 2010, multe instituţii sunt de multă vreme „captive”. Astfel, ea consideră că în această ţară din Europa Centrală sunt influenţate chiar instituţiile care ar trebui să fie gardienii drepturilor fundamentale şi ai statului de drept, precum Curtea Constituţională, organele de supraveghere sau de combatere a corupţiei sau instituţiile pentru drepturile omului.