UE cere Ungariei să modifice legislaţia privind achiziţiile publice, în special o mai mare transparenţă şi accesibilitate a datelor, pentru a împiedica fraudele cu fonduri europene / Potrivit OLAF, Ungaria este pe primul loc în UE la fraude cu bani europeni

Comisia Europeană a cerut Ungariei să reformeze legislaţia privind achiziţiile publice pentru a combate fraude în valoare de miliarde de dolari din fondul Uniunii Europene pentru relansarea economică după pandemia de coronavirus, arată un document intern consultat de Reuters.

Comisia, mandatată pentru gestionarea schemei de sprijin în valoare de 750 de miliarde de euro, a comunicat deja mai multor state membre ale UE că trebuie să-şi amelioreze propunerile pentru cheltuielile din fondurile care le revin. În cazul Ungariei, Uniunea doreşte chiar schimbări ale legilor, iar documentul din 26 ianuarie arată că premierului ungar Viktor Orban i-au fost prezentate cerinţe precise în acest sens.

„Concurenţa la achiziţiile publice este insuficientă în practică”, menţionează documentul, adăugând că este vorba de „nereguli sistemice” care „au dus la cea mai mare corecţie financiară din istoria fondurilor structurale în 2019”.

Textul citat cere în special o mai mare transparenţă şi accesibilitate a datelor, argumentând că astfel procesele de achiziţie ar deveni mai corecte şi mai deschise. Concurenţa reală şi responsabilitatea la achiziţii ar evita fraudele şi necesitatea recuperării ajutoarelor cheltuite necorespunzător. Ungaria are una din cele mai mari rate de licitaţii cu o singură ofertă din UE, ceea ce duce la supraevaluări sistemice; în acelaşi timp, legea ungară privind conflictele de interese are multe lacune care permit ocolirea prevederilor.

„Comisia a insistat mulţi ani pentru o analiză mai bună şi un control mai bun al riscurilor la achiziţiile publice, dar se pare că există o opoziţie politică la cel mai înalt nivel. Aceste măsuri sunt simplu de implementat din punct de vedere tehnic şi se încadrează în obiectivele de digitalizare”, mai arată documentul.

Guvernul de la Budapesta nu a răspuns imediat la e-mailul prin care Reuters a solicitat comentarii.

Agenţia reaminteşte că Ungaria, care se confruntă cu UE în mai multe probleme privind statul de drept, urmează să primească împrumuturi nerambursabile de aproape 6,3 miliarde de euro în cadrul schemei de relansare. Planul de cheltuieli trebuie însă aprobat înainte de data-limită de la sfârşitul lui aprilie, apoi acceptat de Bruxelles şi de celelalte ţări europene.

Un raport al OLAF – oficiul de luptă anti-fraudă al Uniunii Europene – afirma anul trecut că în perioada 2015-2019 în Ungaria au avut loc nereguli la cheltuirea a aproape 4% din fondurile europene, media în UE fiind de 0,36%. Chiar şi Slovacia, a doua în acest clasament negativ, a înregistrat doar 0,53% cheltuieli incorecte.

Într-un interviu acordat agenţiei Reuters în septembrie 2020, Orban a contestat datele OLAF, spunând: „Nu accept că Ungaria este mai coruptă decât Austria sau Germania sau Danemarca”.

Într-un alt raport al OLAF, din 2018, era vizat inclusiv ginerele lui Viktor Orban, autoritățile de la Budapesta fiind avertizate să ia măsuri judiciare în legătură cu „nereguli grave” în proiecte în valoare de peste 40 de milioane de euro desfăşurate de o companie controlată în trecut de acesta.

OLAF a precizat atunci pentru The Wall Street Journal că a finalizat o investigaţie de doi ani asupra a 35 de proiecte acordate Elios Innovative Zrt, o companie specializată în tehnologie de iluminat stradal care a fost co-deţinută de Istvan Tiborcz, căsătorit din 2013 cu fiica cea mare a lui Orban, Ráhel. Acordate între 2011 şi 2015, contractele de modernizare a iluminatului stradal din Ungaria au fost finanţate parţial de UE.

„Investigaţia OLAF a dezvăluit nu doar nereguli grave în majoritatea proiectelor, dar şi dovezi de conflict de interese”, a precizat OLAF pentru cotidianul citat.

Conflictul de interese avea legătură cu Endre Hamar, un om de afaceri ungar cu acţiuni în diferite companii implicate în respectivele proiecte, potrivit unei persoane la curent cu acest caz.

La momentul în care au fost alocate contractele, Hamar era proprietarul Sistrade, care ajuta autorităţile locale să pregătească procesul de licitaţie, oferind consiliere privind cerinţele pentru câştigători, potrivit persoanei citate.

Împreună cu Tiborcz, el este acţionar majoritar la Elios, compania care a câştigat multe din respectivele licitaţii.

Sursa: Agerpres