G4Media.ro

UE a trecut cu vederea respingerea ilegală de către Bulgaria a migranților…

sursa foto: ONU

UE a trecut cu vederea respingerea ilegală de către Bulgaria a migranților înainte de a adera la Schengen – anchetă Le Monde

Anchetă Le Monde, preluată de Rador:

În primăvara anului 2022, Ali, un sirian în vârstă de 16 ani, a intrat într-un centru de primire din Sofia, Bulgaria, pentru a solicita protecție de azil și reîntregirea familiei cu mama sa și alți cinci frați, care au rămas în Siria și Liban. Dar lucrurile nu au mers conform planului. În loc să i se proceseze cererea, este dus într-un loc care, spune el, „semăna cu o închisoare”. În timpul nopții, împreună cu alte cincizeci de persoane, a fost urcat într-o mașină a poliției de frontieră și condus înapoi la granița cu Turcia, la 300 de kilometri distanță, fără a primi nici cea mai mică informație despre drepturile sale de a primi azil.

„Ne-au condus până la un gard cu camere de supraveghere. După ce am trecut gardul, era un șanț cu apă. În același timp, ne loveau oameni” – își amintește băiatul. „M-au lovit în spate, în cap. După aceea, m-au aruncat în șanț”. Li s-a spus să se întoarcă în Turcia și să nu mai vină niciodată /în Bulgaria/.

Returnările, o „practică comună”

Rapoartele despre returnări precum cea a lui Ali sunt în general respinse de guvernul bulgar. Însă numeroase abuzuri au fost documentate în ultimele optsprezece luni de către organismul de protecție a drepturilor omului al Frontex, potrivit unei serii de documente interne de la agenția Europeană pentru Paza de Frontieră și Coastă văzute de Balkan Investigative Reporting Network (BIRN) și publicate de Le Monde. Aceste documente, obținute grație legilor europene privind transparența, descriu în detaliu brutalitățile comise de agenții bulgari care participă la operațiunile Frontex: bătăi cu bastoane, dezbrăcări, furt de efecte personale, agresiuni verbale și răni grave provocate de câini etc.

Documentele arată, de asemenea, că dovezile care atestă aceste practici ilegale au fost ascunse nu doar de autoritățile bulgare, ci și de înalți oficiali ai Frontex și ai Comisiei Europene. Executivul UE a salutat recent progresul „excelent” realizat de Bulgaria în gestionarea frontierelor, facilitând astfel aderarea țării la spațiul Schengen – controalele la frontierele aeriene și maritime vor fi ridicate pe 31 martie, în timp ce controalele terestre rămân în vigoare.

Organizațiile nonguvernamentale locale și internaționale pentru drepturile omului avertizează de mulți ani în legătură cu returnarea violentă a imigranților în Bulgaria. Potrivit datelor compilate de Comitetul Helsinki din Bulgaria, doar în 2022 au avut loc 5.268 de returnări, care au afectat 87.647 de persoane.

Mai mulți experți spun că majoritatea celor 325.000 de intrări de imigranți pe care guvernul bulgar pretinde că le-a „prevenit” din 2022 încoace sunt de fapt respingeri/returnări ilegale. „Acești oameni au fost interceptați în interiorul țării. Deci nu vorbim de intrări împiedicate sau prevenite, ci de întoarceri forțate”, explică Iliyana Savova, directorul Programului pentru refugiați și migranți al Comitetului Helsinki bulgar. „Nu mai este niciun secret faptul că oamenii sunt respinși și returnați. Asemenea ordine există”, admite, sub rezerva anonimatului, un înalt oficial al guvernului bulgar.

Dovezile se acumulează în număr atât de mare, încât Oficiul pentru Drepturile Fundamentale (FRO) al Frontex consideră că „este un fapt că returnările, care implică adesea niveluri ridicate de violență și alte tratamente inumane sau degradante”, reprezintă „o practică obișnuită a poliției de frontieră bulgare”, potrivit unei sinteze a „rapoartelor privind incidentele grave” care acoperă perioada 2022-2023, obținută în cadrul acestei investigații.

Un avertizor de integritate într-o misiune discretă

Pentru Uniunea Europeană, situația este cu atât mai problematică cu cât agenția sa de frontieră colaborează direct pe teren cu forțele de securitate bulgare. Din 2022, ca parte a Operațiunii Comune Terra, Frontex a desfășurat echipe de polițiști de frontieră, vehicule de patrulare și camere cu termoviziune pentru a sprijini autoritățile bulgare în activitățile lor de supraveghere la granițele cu Turcia și Serbia.

În august 2022, un raport tulburător a aterizat pe biroul lui Jonas Grimheden, șeful FRO. Acesta a fost realizat de un agent Frontex, care a efectuat o anchetă din proprie inițiativă în timpul unei desfășurări de șase luni la granița cu Turcia și dezvăluie că agenții Frontex sunt ținuți în mod intenționat departe de zonele în care migranții sunt de obicei reținuți și respinși. „Când apar astfel de situații, colegul bulgar primește instrucțiuni pentru a muta echipa Frontex, evitând anumite zone”, notează avertizorul. „Aceștia sunt instruiți să împiedice Frontex să vadă ceva, să îi împiedice să scrie un raport oficial”.

Europarlamentarul din partea verzilor, Tineke Strik, liderul unui grup de europarlamentari însărcinați cu monitorizarea Frontex, a declarat că aceste sesizări ridică serioase îndoieli cu privire la capacitatea agenției de a asigura respectarea drepturilor omului în activitățile sale. „Este uimitor că o agenție a UE este încă în imposibilitatea de a aplica dreptul european după atâtea investigații instituționale, rapoarte, recomandări și avertismente”.

În lunile care au urmat raportului, Jonas Grimheden a transmis îngrijorări tot mai mari cu privire la comportamentul agenților de frontieră bulgari către eșaloanele superioare ale Frontex, care are sediul la Varșovia.

Agenția și-a propus să-și restabilească reputația, pătată de dezvăluirea complicității sale la respingerea ilegală a migranților din Grecia. În aprilie 2022, directorul Frontex, Fabrice Leggeri – care tocmai s-a alăturat formațiunii Adunarea Națională în vederea alegerilor europene – era obligat să demisioneze după ce a fost găsit vinovat de Oficiul European de Luptă Antifraudă pentru că a ascuns respingerile de ambarcațiuni în Marea Egee.

Aija Kalnaja, care i-a succedat în funcția de șef al Frontex pentru o scurtă perioadă interimară, a luat în serios avertismentele FRO. În februarie 2023, ea și-a exprimat „îngrijorarea profundă” într-o scrisoare către Rositsa Dimitrova, pe atunci șefă a Direcției poliției de frontieră din Bulgaria, recomandând autorităților țării să acorde organismului permanent al agenției acces la „activitățile de control la frontieră și de supraveghere a frontierei”.

În răspunsul său, Rositsa Dimitrova a dat asigurări că „respectarea drepturilor fundamentale ale resortisanților țărilor terțe este o prioritate absolută”. Dorind să organizeze sesiuni de informare și instruire pentru polițiștii săi de frontieră, oficialul bulgar explică că fiecare presupusă încălcare a drepturilor este examinată de o comisie înființată chiar de ea. Insuficient pentru FRO, care ar prefera un control riguros de către un „organism independent care să funcționeze în afara structurii instituționale a Ministerului de Interne bulgar”. Cinci agenți au fost sancționați pentru încălcarea codului de conduită etică în primele zece luni ale anului 2023, a anunțat recent Ministerul bulgar de Interne.

O scrisoare niciodată trimisă

La începutul anului 2023, olandezul Hans Leijtens a fost numit șef al Frontex. Ne putem aștepta apoi ca acest nou director, angajat public în „responsabilitate, respect pentru drepturile fundamentale și transparență”, să adopte o poziție fermă față de autoritățile bulgare. „Acestea sunt practici din trecut”, a spus el după numire, referindu-se la antecedentele Frontex de asistare a retunărilor și respingerilor în Grecia.

Dornic să profite de ocazie, Jonas Grimheden, șeful FRO, i-a scris la două zile după preluarea mandatului, în martie 2023. E-mailul conținea un proiect de scrisoare „pe care ați putea să vă gândiți să o trimiteți, integral sau în parte”, către Rositsa Dimitrova. Scrisoarea reamintește „acuzațiile persistente de returnări neregulamentare (numite și „respingeri”), însoțite de acuzații grave de maltratare și de utilizare excesivă a forței de către Poliția bulgară de Frontieră împotriva migranților” și solicită investigații independente privind încălcările drepturilor la azil. Acest proiect de scrisoare nu a părăsit niciodată căsuța de e-mail a lui Hans Leijtens.

Câteva săptămâni mai târziu, în martie 2023, FRO a trimis un raport oficial consiliului de administrație al Frontex, invocând „riscul ca agenția să fie implicată indirect în încălcări ale drepturilor fundamentale fără a avea posibilitatea de a colecta toate informațiile relevante și de a preveni producerea acestor încălcări”.

A informat Leijtens autoritățile bulgare despre constatările FRO? Serviciul de presă al Frontex explică că „discuțiile directe au fost considerate mai eficiente”, fără a putea dezvălui „detaliile specifice ale discuțiilor”.

O contrapartidă pentru Schengen?

Concomitent cu acest impas care se desfășoară în culise, Bulgaria este arătată ca model pentru programul de control al migrației al Comisiei Europene și este răsplătită pentru înăsprirea controalelor sale la frontieră cu progresul cererii sale de intrare în Spațiul Schengen.

În martie 2023, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, anunța un proiect pilot pentru „prevenirea sosirilor ilegale” și „consolidarea gestionării frontierelor și migrației”, inclusiv prin „proceduri de autorizare”, „azil accelerat” și expulzări rapide ale migranților nedoriți. Comisia selectează două țări „voluntare”: România și Bulgaria.

Pentru implementarea proiectului, Comisia oferă Bulgariei 69,5 milioane de euro din fonduri UE, destinate în principal monitorizării frontierei sale cu Turcia. „Toate activitățile desfășurate în cadrul acestui proiect pilot trebuie să se desfășoare cu respectarea deplină a legislației UE și a drepturilor fundamentale, în special a principiului ne-returnării”, a precizat Comisia încă de la început.

Cu toate acestea, în acest moment, executivul de la Bruxelles este perfect conștient de situația dezastruoasă a drepturilor omului din teren. Cu două luni înainte de lansarea proiectului, în ianuarie 2023, doi înalți oficiali ai Direcției Afaceri Interne s-au întâlnit la Stockholm cu șeful poliției de frontieră bulgară „pentru a discuta preocupările FRO cu privire la presupusele încălcări ale drepturilor fundamentale”, dezvăluie procesul-verbal al ședinței.

Pe măsură ce proiectul pilot avansează, semnele de avertizare se înmulțesc. În septembrie 2023, Jonas Grimheden a alertat din nou Consiliul de administrație al Frontex cu privire la „acuzații repetate de respingeri și de utilizare excesivă a forței” din partea agenților bulgari. În timp ce raportul său salută participarea agenților Frontex la „activități de patrulare terestră din prima linie”, acesta reamintește că aceștia „continuă să fie implicați într-un număr limitat de interceptări” ale migranților.

În timpul derulării proiectului au fost vehiculate două documente privind „drepturile fundamentale” încălcate la frontierele externe ale Bulgariei. Comisia Europeană a refuzat să le elibereze către BIRN (Balkan Investigative Reporting Network), argumentând că dezvăluirea lor ar pune în pericol „încrederea reciprocă” cu guvernul bulgar.

„Rezultatele sunt excelente”

Participarea Bulgariei la proiectul pilot al Comisiei pare să fi jucat un rol crucial în promovarea planului său de aderare la Schengen – un obiectiv prioritar de mai bine de un deceniu. În orice caz, participarea coincide cu o schimbare foarte clară de ton din partea Bruxelles-ului și Varșoviei, care au lăsat în mare măsură deoparte preocupările cu privire la maltratările aplicate pe scară largă migranților.

„Rezultatele sunt excelente”, anunța Ylva Johansson la o conferință de presă din luna octombrie 2023. Comisarul european pentru afaceri interne, responsabil pentru migrație, salută eforturile Bulgariei de a împiedica migranții „ilegali” să intre pe teritoriul UE, susținând „decizia absolut necesară” de a admite Bulgaria în spațiul Schengen. Această decizie a fost blocată luni de zile de Olanda și Austria, care cer controale mai stricte la granița terestră cu Turcia. Cu câteva săptămâni mai devreme, Ursula von der Leyen lăuda Bulgaria, care „arată calea de urmat prin evidențierea celor mai bune practici în materie de azil și returnare”. „Să-i primim în sfârșit /în Schengen/, fără alte întârzieri”, a cerut președintele Comisiei.

Potrivit Dianei Radoslavova, avocat și directorul unui ONG cu sediul la Sofia, închiderea efectivă a graniței cu Turcia este esențială pentru intrarea Bulgariei în spațiul Schengen. „[Autoritățile] sunt gata să facă orice pentru a respecta această ordonanță internă, inclusiv cu prețul încălcărilor extreme ale drepturilor omului”. „Atâta timp cât Bulgaria cooperează bine pentru protecția frontierelor și punerea în aplicare a proiectului-pilot, Comisia se uită în altă parte”, adaugă la rândul său europarlamentarul olandez Tineke Strik.

Pentru a susține candidatura Sofiei pentru spațiul Schengen, Comisia Europeană s-a bazat pe raportul unei misiuni de informare care reunește experți din mai multe agenții UE și state membre, trimisă în Bulgaria în noiembrie 2023 pentru a evalua gradul de pregătire pentru aderare. Misiunea nu a găsit nicio dovadă de încălcare a obligațiilor privind drepturile omului în temeiul normelor UE, inclusiv în ceea ce privește „respectarea principiului ne-returnării și accesul la protecție internațională”.

Acest raport nu a atenuat îngrijorările lui Jonas Grimheden, care afirmă că serviciile sale încă împărtășesc „în mod regulat” îngrijorările cu consiliul de administrație al Frontex, „la care participă și Comisia Europeană”.

Răspunsul Frontex și al Comisiei Europene

Un purtător de cuvânt al Frontex spune că agenția ia foarte în serios „preocupările legate de respingeri”. „În cazurile în care sunt semnalate încălcări, problema este sesizată directorului executiv și, dacă este necesar, este discutată în cadrul reuniunilor consiliului de administrație cu reprezentanții statelor membre. Cu toate acestea, aceste discuții nu sunt publice, în conformitate cu politica noastră de confidențialitate menită să asigure un dialog sincer și eficient”.

Într-un răspuns scris, Comisia Europeană reamintește „importanța menținerii unor elemente solide de control, consolidând în același timp acțiunile de monitorizare și investigare”. „Autoritățile bulgare, ca și cele ale tuturor statelor membre UE, trebuie să respecte pe deplin obligațiile care decurg din dreptul la azil și dreptul internațional, în special prin garantarea accesului la procedura de azil”, explică un purtător de cuvânt.

Instituția precizează că „s-a convenit să se consolideze în continuare mecanismul național independent de monitorizare a respectării drepturilor fundamentale”, dar că „este responsabilitatea statelor membre să investigheze orice acuzații de abatere”.

Ombudsmanul european investighează în prezent decizia Comisiei de a refuza să ofere jurnaliştilor BIRN două documente ale DG Home (Departamentul Comisiei Europene pentru migrație), condus de comisarul Ylva Johansson, n. red.) privind „drepturile fundamentale” la frontierele externe ale Bulgariei. În așteptarea anchetei, Comisia a refuzat să spună dacă aceste documente au fost luate sau nu în considerare la emiterea de evaluări pozitive ale programului-pilot și ale respectării de către Bulgaria a normelor Schengen.

Autori: Maria Cheresheva și Ludek Stavinoha / Traducerea: Ruxandra Lambru

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

2 comentarii

  1. După cum decurg lucrurile, România și Bulgaria nu vor fi admise în Spațiul de liberă circulație niciodată. Sau, cel puțin într-un viitor previzibil, în următorii 10 ani, să zicem.

  2. Daca respectivii au fost depistati pe teritoriul bulgar inseamna ca au trecut ilegal frontiera si sunt automat infractori pentru ca au comis o fapta penala. Evident ca au fost repatriati in tara de unde au provenit, in cazul de fata Turcia.