G4Media.ro

Tratamentele cu virusuri bacteriofage, posibilă soluție pentru a contracara utilizarea abuzivă a…

Tratamentele cu virusuri bacteriofage, posibilă soluție pentru a contracara utilizarea abuzivă a antibioticelor

Zece milioane de oameni ar urma să moară anual până în 2050 din cauza infectării cu bacterii rezistente la antibiotice, arată un studiu citat de BBC. Cercetătorii își întorc atenția spre virusuri bacteriofage – microorganisme specializate în uciderea unui grup restrâns de bacterii – pentru a combate efectele adverse ale utilizării abuzive a antibioticelor. Companiile farmaceutice se retrag încă din 2018 din cursa dezvoltării unor noi antibiotice, fapt ce ar putea accentua posibila criză, conform businessinsider.

Studiul citat de BBC estimează că, în cel mai pesimist scenariu, rezistența antimicrobială (AMR) ar ucide mai multe persoane decât cancerul, până în 2050. Un astfel de scenariu ar costa populația lumii între 60 și 100 trilioane de dolari.

În Europa, primele teste clinice realizate pe pacienți care suferă de boli aflate în fază terminală s-au încheiat în 2017, iar rezultatele sunt promițătoare, conform unui raport preliminar al Comisiei Europene.

Instituțiile din domeniul sănătății își întorc acum privirea spre utilizarea acestora în tratarea infecțiilor cauzate de bacteriile care, până acum, fie nu putea fi ucise cu niciun medicament (precum stafilococul auriu) sau care au dezvoltat o imunitate în ultimii ani (precum bacteria responsabilă de o formă de tubercoluză rezistentă la cele mai tari antibiotice).

Ce sunt bacteriofagele?

Bacteriofagele au fost descoperite în 1915 de britanicul Frederick Twort și, independent de acesta, de Félix d’Herelle în 1917. Bacteriofagele au fost descoperite înaintea penicilinei, conform unui blog al Univesității Harvard.

Khaanacademy.org scrie că bacteriofagele sunt un virus care infectează bacteriile prin deturnarea întregii structuri a microorganismului. Virusurile de acest tip sunt foarte selective în ceea ce privește gazdele pe care le pot infecta și pe care, apoi, le forțează să producă noi virusuri.

Cele mai multe virusuri bacteriofage își ucid gazda, în urma procesului de replicare, prin distrugerea microorganismului, iar aceștia se găsesc în mod normal, în natură.

De ce le studiem abia acum?

Bacteriofagii au pierdut interesul comunității științifice în momentul în care au fost descoperite antibioticele, scrie același blog.

Bacteriofagii distrug doar un anumit tip de bacterii, fapt care intră în contrast cu eficiența de care se bucură antibioticele care pot distruge mai multe tipuri de bacterii simultan.

Conform unui studiu publicat de Centrul pentru Controlul și Prevenția Bolilor (CDC, din SUA), bacteriile rezistente la tratamentul cu antibiotice sunt una dintre cele mai mare probleme din domeniul sănătății publice. Un studiu realizat de Centrul Național pentru Informația Biotehnologiei (NCBI) arată că, doar în SUA, au loc cel puțin 2 milioane de infecții și 23.000 de decese, anual, din cauza infecțiilor cu bacterii rezistente la antibiotice, cunoscute și sub denumirea de ”superbugs”.

Sunt bacteriofagii siguri?

În 2013, Uniunea Europeană a investit 3,8 milioane de euro într-un studiu centrat pe tratarea infecțiilor bacteriene suferite de mari arși, cu ajutorul bacteriofagilor.

Ciclul de reproducere al unui virus bacteriofag. Sursă foto: Khaanacademy.org.

Studiul a durat patru ani, timp în care au fost realizate teste clinice, în faza I și faza II (între 20 și 300 de participanți voluntari), în conformitate cu standardele medicale de bune practici și producție. Rezultatele, conform raportului preliminar al Comisiei Europene, au aratăt că realizarea unui tratament bacteriofag este posibil, dar necesită un efort economic și logistic semnificativ, datorită dificultăților care apar în procesul de identificiare și cultivare a virusului necesar.

O altă problemă pe care au mai descoperit-o cercetătorii europeni viza durata de viața a produsul finit – tratamentele bacteriofage expiră foarte repede și acționează doar împotriva unui singur agent patogen.

Chiar și așa, rezultatele preliminare ale studiului au arătat cum tratarea infecțiilor bacteriene cu ajutorul acestei forme de tratament nu a prezentat niciun risc major pentru pacienți, ceea ce ar fi în acord cu așteptările cercetărilor.

Așteptările legate de singuranța introducerii unor virusuri bacteriofage în corpul uman vine în urma informațiilor pe care cercetării le au despre comportamentul acestor microorganisme. Bacteriofagii nu atacă flora intestinală, ceea ce ar putea reprezenta un avantaj major în fața tratamentului cu antibiotice.

Antibioticele riscă să devină ineficiente

Un studiu realizat în 2014, la cererea fostului prim-ministru britanic David Cameron, a arătat cum numărul deceselor cauzate de infecțiie cu bacterii rezistente la antibiotice ar putea crește anual cu 10 milioane, până 2050. Rezistența antimicrobială ar ucide mult mai multe persoane decât cancerul, în următorii 30 de ani, conform aceluiași studiu.

Businessinsider scrie despre decizia marilor companii farmaceutice de a se retrage din cursa pentru descoperirea unor noi tratamente antibiotice, citând profitul scăzut, comparativ cu sumele încasate din dezvoltarea unor noi tratamente pentru bolilor cronice, cum este diabetul.

Bacteriofagii au şi alte aplicații importante. Tehnica „expunerii proteinelor pe suprafața bacteriofagilor”, („phage display”) a dus la obținerea unui mare număr de medicamente pe bază de proteine, subiectul premiului Nobel 2018 pentru chimie, conform edupedu.

Sursa foto: Pixabay // KhaanAcademy // amr-review.org.

 

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

3 comentarii

  1. Înțelegerea limitată a realității și goana după câștig maxim și imediat au dus la cest lucru. Excesul de măsuri de combatere a virușilor și bacteriilor, neînțelegerea ecosistemelor și a rolului microorganismelor în cadrul acestora ne-a adus în situația cel puțin ciudată ca, pe de-o parte să consumăm resurse pentru distrugerea microorganismelor identificate drept dușmani, iar pe de altă parte să ne „infectăm” voit cu alte microorganisme identificate drept amici, pentru a restabili echilibrul oricum stricat prin intervenția brutală asupra ecosistemelor.

  2. 10 milioane de oameni PE AN vor muri la nivelul lui 2050 din cauza superbugs. Atentie cum traduceti.

  3. 10 milioane de oameni PE AN ar urma sa moara la nivelul lui 2050 din cauza superbugs. Din textul tradus gresit se intelege ca ar urma sa moara 10 milioane in total pana in 2050 din cauza superbugs.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.