Transtelex: Regizorul Tompa Gabor l-a invitat la Cluj Napoca pe Janos Drabik, conspiraționistul-șef al Ungariei, recunoscut pentru teoriile lui despre cum controlează lumea evreii și masonii 

Pe 29 aprilie, la Sala Studio a Teatrului Maghiar de Stat din Cluj va avea loc o discuție între Janos Drabik, conspiraționistul-șef al Ungariei, recunoscut pentru teoriile lui despre cum ne controlează evreii și masonii și directorul teatrului Gabor Tompa. Drabik are la activ cărți gen „Autoapărarea împotriva migranților și califatul UE. Ce-ar trebui să facă popoarele păcălite ale Europei?”, etc.

Portalul Transtelex a vrut să afle la invitația cui sosește domnul Drabik la Cluj. Surpriză majoră: la invitația directorului Gabor Tompa, care de obicei este perceput atât de criticii de teatru cât și de public ca unul dintre cei mai progresivi oameni de teatru din România.

Există o prăpastie aparent impenetrabilă între teatrul din Cluj, considerat multă vreme cea mai progresistă companie maghiară din Transilvania, și János Drábik. Nimic nu poate fi mai departe de o creație teatrală credibilă și critică decât un pseudo-istoric care răspândește teorii ale conspirației.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Totuși, dacă facem un pas înapoi în timp, observăm că schimbarea de direcție a regizorului nu s-a petrecut dintr-o dată, este un rezultatul unui proces care a început în urmă cu 4-5 ani, atunci când Tompa s-a întors definitiv din Statele Unite, unde a predat timp de peste zece ani la universitatea din San Diego.

În 2020, Gábor Tompa, directorul-director al Teatrului Maghiar de Stat din Cluj-Napoca, a declarat într-un interviu că nu mai vrea să facă parte din tabăra liberală americană: „A apărut un fel de liberalism fundamentalist care nu are nimic de-a face cu liberalismul clasic, iar la această radicalizare au contribuit tot felul de activisme, tribunale improvizate care se creează pe diverse platforme media”.

În această cheie a pus în scenă și „Neguțătorul din Veneția” la teatrul clujean, unde a spus despre conceptul regizoral că spectacolul este plasat într-o „lume elitistă a puterii banilor, membrii acestei elite controlează soarta lumii”. Nu trebuie să fim experți în Drábik ca să observăm că regizorul clujean folosește aceeași frază consacrată, care nu lipsește din niciun text al conspiraționistului invitat.

Dincolo de acest punct de legătură, negarea pandemiei și antivaccinismul pot fi, de asemenea, o parte din numitorul comun dintre Tompa și Drábik. Flautul fermecat, pus în scenă pentru Opera Maghiară din Cluj Napoca, pune semnul egal între măsurile epidemiologice, vaccinare și dictatură. De asemenea, Gábor Tompa a participat la mitingurile anti-vaccinale ale partidului de extremă dreapta AUR și a declarat în interviuri că nu se știe exact câte persoane au murit în urma epidemiei.

Dar el și-a clarificat poziția și într-un text în care explică conceptul regizoral pentru Flautul fermecat: „Mulți oameni au spus că populația lumii este prea mare și că ar trebui făcut ceva pentru a o reduce. Așa că a fost lansat acest „experiment viral” și, timp de luni de zile, nu am mai auzit nimic altceva de la canalele de televiziune”. Textul conține și alte ciudățenii, printre care se vorbește despre un „motiv ascuns” care ar putea duce la dispariția totală a omenirii – de exemplu, ca urmare a confuziei deliberate a identităților de gen.

Gábor Tompa, în răspunsul său, trimis și la redacția noastră, în care se referă în mod eronat la Emese Vig ca redactor-șef al Transtelex, îi reproșează, printre altele, autoarei că „îl numește în mod repetat pe doctorul Drábik „campion al teoriei conspirației” și „doctor al conspirației”, fără a furniza nicio dovadă concretă”. În același timp, el invocă dreptul la libertatea de exprimare, de opinie și de exprimare, afirmând că „în calitate de director al teatrului, îmi rezerv dreptul de a alege invitații (…)”.

Cităm un fragment din răspunsul directorului, dar textul integral poate fi citit pe pagina de Facebook a teatrului:
„Așadar, vă întreb: care este atitudinea Transtelex și a redactorului-șef față de libertatea de opinie și de exprimare? (…) Se teme Transtelex că publicul ar putea să nu audă aceeași versiune a istoriei, a economiei mondiale, a dominației banilor, a ideologiei de gen, a ștergerii totale a memoriei culturale, a woke-ului, a manipulării mediatice, a războiului, a traficului de arme și de droguri, așa cum mainstream-ul bine plătit își hrănește telespectatorii și cititorii cu imperativul versiunii unice?”

Același discurs l-a avut Tompa și vizavi de petiția semnată de peste 1400 de persoane, oameni de teatru, actori, critici, care și-au semnalat nemulțumirea față de nominalizarea lui Zholdak pentru premiile UNITER.

Sursa: Transtelex