G4Media.ro

Transnistria: Regimul separatist de la Tiraspol folosește pandemia pentru noi confruntări cu…

Transnistria: Regimul separatist de la Tiraspol folosește pandemia pentru noi confruntări cu Chișinăul

Legile transnistrene de urgență, impuse în contextul pandemiei de coronavirus sub pretextul sănătății publice, au pus în pericol sănătatea a mii de oameni, restricționându-le accesul la medicamente și servicii medicale, arată o investigație BIRN preluată de Sinopsis.

La 17 martie, când Europa intra în izolare, comuna Molovata Nouă din estul Moldovei s-a pomenit ruptă de lume după intervenția unor forțe militare necunoscute. Acestea au apărut aparent peste noapte, instalând un punct de control pe singurul drum care leagă localitatea de orașele din apropiere și de capitala Moldovei, Chișinău.

Vestea l-a prins pe primarul Oleg Gazea în biroul său în timp ce supraveghea pregătirile pentru pandemie, repartizând măști medicale și dezinfectant. A plecat imediat la noul punct de control unde, a spus el, „un militar, așezat într-o mașină”, i-a interzis să meargă mai departe. Nici bărbatul din mașină și nici colegii săi de la punctul de control nu purtau însemne militare pe uniformă pentru a le indica numele, gradul sau afilierea.

„Erau ca omuleții verzi care au apărut în Crimeea”, a declarat Gazea pentru Balkan Investigative Reporting Network (BIRN), folosind un termen comun pentru trupele ruse în uniforme nemarcate ce au ocupat în 2014 peninsula cu pricina de la vecinul de est al Moldovei, Ucraina.

Nu este o comparație fantezistă. Linia de demarcație geopolitică dintre Rusia și Uniunea Europeană trece prin Moldova, la fel ca și prin Ucraina. Eforturile ambelor țări de a-și consolida alianțele cu Vestul au condus la conflicte armate cu separatiștii susținuți de ruși în estul ambelor state. În cazul Moldovei, conflictul datează de la destrămarea vastei entități din care a făcut parte odinioară, Uniunea Sovietică. Tendinței de independență a Moldovei i s-a opus violent Transnistria, o regiune situată la est de Nistru, care dorește să rămână pe orbita Rusiei.

După patru luni de lupte grele în 1992, armistițiul mediat de Rusia a dus la crearea Zonei de Securitate – o zonă-tampon de 12–20 de kilometri lățime între zona controlată de Chișinău și cea administrată de separatiștii transnistreni cu capitala la Tiraspol.

Satul lui Oleg Gazea se află în Zona de Securitate, la est de Nistru, pe aceeași parte cu Transnistria. Este unul dintre cele zece localități de pe malul estic administrate de Moldova, dar ”pierdute” în geografia regiunii transnistrene. Populația combinată a acestor așezări, de circa 23.000 de oameni, folosea până la izbucnirea pandemiei podurile rutiere de peste Nistru controlate de administrația secesionistă de la Tiraspol.

Punctul de control din afara satului primarului Gazea, în Cocieri, a fost unul dintre cele 37 instalate începând cu 16–17 martie, sub pretextul stării de urgență impusă de administrația transnistreană. Justificată oficial ca măsură de protecție, închiderea drumurilor a blocat efectiv așezările administrate de Republica Moldova în Zona de Securitate. A restricționat accesul oamenilor din zonă la asistență medicală, alimente și medicamente pentru mai mult de două luni, sub pretextul unei pandemii.

Investigația BIRN dezvăluie modul în care restricțiile introduse sub pretextul protecției sănătății publice au oferit o nouă oportunitate regiunii separatiste să își reafirme pretenția de suveranitate. Cu toate acestea, restricțiile au pus și pun în pericol sănătatea a mii de cetățeni care depind de libera circulație pentru nevoile lor de bază. În imposibilitatea de a utiliza drumurile, locuitorii așezărilor administrate de Moldova pe malul de est au ajuns să se bazeze pe serviciul unui bac supraîncărcat pentru a traversa Nistrul pentru îngrijiri medicale și provizii de bază.

„Au fost persoane cu cancer care trebuiau să ia morfină, copii cu dureri de dinți, femei însărcinate care trebuiau să ajungă la spital”, spune Raisa Spinovschi, primarul comunei Cocieri, controlat de Republica Moldova. „Toată lumea stătea la coadă, așteptând feribotul chiar și câte trei sau patru ore.”

Rolul Rusiei

Transnistria, o fâșie de pământ între Nistru și granița cu Ucraina, pretinde că este stat, dar nu este recunoscut ca atare de nicio țară a lumii. A dobândit reputația unui parc de atracții corupt și legat de trecutul Uniunii Sovietice, susținut de exporturile către UE, de interesele strategice rusești și de contrabandă. Între timp, politica Moldovei este împărțită între tabere pro-UE și pro-ruse. De asemenea, afectată de corupție, țara este cea mai săracă din Europa.

Eforturile internaționale de a stabili o soluționare politică a diferendului transnistrean au fost conduse de Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, OSCE. Deși discuțiile au adus unele progrese, Rusia și-a menținut influența atât prin aliații din Moldova, cât și din Transnistria. Mai mult, după semnarea armistițiului în 1992, Rusia a reușit să își păstreze în Transnistria un contigent de 1.500 de soldați staționat aici ilegal.

În prezent, diferendul este plasat în categoria așa-numitelor „conflicte înghețate”, care implică separatiștii susținuți de Rusia în Ucraina și Georgia. Spre deosebire de aceste conflicte, în ultimii 30 de ani, în Transnistria a existat puțină violență.

Granița a rămas, de fapt, deschisă, iar locuitorii de pe cele două maluri ale Nistrului au ajuns să depindă unii de alții din punct de vedere economic și social. Până la cele mai recente restricții, locuitorii Moldovei și regiunii transnistrene erau liberi să circule în Zona de Securitate, fără obstacole impuse de o rețea de zeci de puncte de control.

Cele 37 de noi puncte de control aproape dublează numărul celor din zonă. Observatorii din Moldova și nu numai susțin că Tiraspolul ia ordine directe de la Moscova, deoarece Rusia exploatează pandemia pentru un câștig tactic în zonele conflictelor înghețate. Măsuri similare de „noi granițe” la un nivel mai scăzut au fost raportate și în Ucraina și Georgia.

Rosian Vasiloi, analist pe probleme de securitate, colonel în rezervă și fost șef al Poliției de Frontieră, a declarat că separatiștii transnistreni acționează „cu acordul liderilor lor” din armata rusă.

Vladimir Socor, analist al Fundației Jamestown, un grup de reflecție de la Washington, a declarat pentru BIRN că Rusia se află „complet în spatele” regimurilor separatiste din Transnistria, de altfel ca și cele din Georgia și Ucraina. El a spus că Moscova folosește pandemia pentru a-și promova interesele în fiecare dintre aceste conflicte înghețate într-un mod personalizat pentru fiecare dintre ele.

„Donetsk și Luhansk, cu Rusia în spatele lor, folosesc pandemia ca pretext pentru a restricționa accesul observatorilor OSCE […] Motivația pentru posturi suplimentare în timpul pandemiei este diferită în Donbas și Transnistria”, a declarat Vladimir Socor pentru BIRN.

Rusia susține că trupele sale din Transnistria sunt necesare ca forțe de menținere a păcii sau ca gardieni ai unui depozit de muniții din epoca Războiului Rece, din localitatea Cobasna.

Într-un interviu acordat agenției de știri TASS din Rusia, pe 8 iulie 2020, ambasadorul rus în Moldova, Oleg Vasnețov, a respins solicitările autorităților moldovenești pentru retragerea trupelor ruse, spunând că cei 1.500 de soldați ruși „nu pot fi retrași cu o baghetă magică”. Rusia are două obiective în regiune, potrivit lui Tom de Waal, expert în „conflicte înghețate” și membru senior la Carnegie Endowment for International Peace, un grup de reflecție pentru politica externă.

Moscova vrea să sprijine enclava pro-rusă din Transnistria, a spus el, și vrea să se asigure că alegerile prezidențiale din R. Moldova, care vor avea loc în noiembrie, vor fi câștigate de candidatului pro-rus, actualul președinte, Igor Dodon. Cu toate acestea, a spus el, implicarea Rusiei în acțiunea de creștere a numărului punctelor de control riscă să fie supraevaluată.

„Sincer să fiu, nu văd prea mult control rusesc direct în Transnistria, dincolo de unele direcții strategice”, a spus Socor.

El a adăugat că ceea ce a fost numit „politică rusă” în regiune a fost mai des produsul unei simbioze între interesele rusești și interesele locale. „Nu ar trebui să vorbim despre «politica rusă», deoarece există interese concurente pe care «puterea verticală» a lui Putin reușește să le rezolve uneori, dar de multe ori nu. În conflictele înghețate, a spus el, „interesele diplomației, afacerilor și securității rusești nu coincid întotdeauna”.

Pacienți cu Covid, dar fără specialiști

În primele zile ale pandemiei, oamenii care locuiau în Zona de Securitate nu își dădeau bine seama cum le vor schimba viața noile puncte de control. Au făcut provizii cu alimente de bază pentru a fi pregătiți de izolare și, odată ce măsurile au fost impuse, nu aveau prea multe motive pentru a-și pune întrebări despre libertatea de mișcare.

„Nu au avut mare nevoie să părăsească localitatea, au putut să reziste la început”, a spus Oleg Gazea, primarul comunei Molovata Nouă. „Abia mai târziu, pe măsură ce izolarea s-a adâncit, problemele au devenit evidente”.

Impactul măsurilor transnistrene a fost resimțit pentru prima dată în sistemul local de sănătate, întrucât spitalele și clinicile din așezările administrate de Republica Moldova de pe ambele maluri ale Nistrului au început să se confrunte cu lipsa personalului.

După războiul de pe Nistru, mulți lucrători medicali au rămas să lucreze în instituțiile medicale de pe malul de vest al Nistrului, ispitiți de salariile mai mari și de condiții mai bune de muncă. După impunerea măsurilor de urgență, aceștia au încetat să se mai prezinte la muncă, descurajați de cerința de a fi puși în carantină timp de 14 zile la întoarcerea lor pe teritoriul controlat de Tiraspol.

Conform datelor Biroului Politici de Reintegrare din cadrul guvernului moldovenesc, aproximativ 95 de persoane – majoritatea doctori – nu au putut să meargă pe malul drept în timpul blocajului cauzat de pandemie.

BIRN a stabilit că cel puțin șase unități medicale de pe malul vestic al Moldovei – inclusiv spitale raionale și oficii ale medicilor de familie – nu aveau suficienți medici și asistenți de serviciu.

Spitalul raional Rezina, de pe malul vestic al Nistrului, a fost printre cele mai afectate. Această instituție medicală a trebuit să se descurce fără 17 angajați care locuiesc în Râbnița, un oraș de pe malul estic aflat sub controlul administrației secesioniste de la Tiraspol.

„Spitalul a rămas practic fără specialiști de bază”, a spus șeful instituției, Nina Postu. Lipsa personalului i-a obligat pe medicii rămași să lucreze peste program, anulând orice zi liberă.

Citește tot articolul pe Sinopsis

Foto: Trupe rusești în Transnistria / Pixabay

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

1 comentariu

  1. Putin e terminat. F16 si Patrioatele romanesti l-au rupt pe cracanat. Alianta euroatlantica inscrie in deplasare!

    Spaaranghelul contine multe vitamine, aurul se va mai intoarce de la Londra etc

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.