Toni Neacşu, avocatul unuia dintre inculpaţii din dosarul angajărilor fictive, atacă în contencios compunerea Completului de judecată care îi va da sentinţa definitivă liderului PSD Liviu Dragnea

Avocatul Toni Neaşcu a confirmat pentru G4media.ro că, în această dimineaţă, a depus o plângere prealabilă la Înalta Curte prin care solicită revocarea a trei hotărâri din 2017 ale Colegiului de conducere prin care au fost desemnate cele două Complete de 5 judecători (C5) din Penal pentru 2018. Unul dintre aceste două complete – C5 P1 – prezidat de vicepreşedintele ICCJ Iulian Dragomir, va judeca apelul în dosarul angajărilor fictive. Neacşu este avocatul Bombonicăi Prodana, fosta soţie a liderului PSD Liviu Dragnea, dar spune că a făcut plângerea în calitate de avocat al altei inculpate, Olguţa Şefu.

Avocatul susţine că, în 2017, Colegiul de Conducere al ICCJ ar fi desemnat cele două C5 pentru 2018 prin încălcarea legii, în sensul că a decis ca în compunerea acestor complete să fie membri de drept, în loc ca toţi judecătorii să fie traşi la sorţi.

„Această obligaţie (ca în compunerea C5-urilor să nu fie membri de drept, ci toţi judecătorii să fie traşi la sorţi – n.r.) există de la 01.02.2014, la fel cum tot de atunci există prevederea clară că preşedintele şi vicepreşedintele ÎCCJ conduc completele de 5 doar dacă au fost extraşi la tragerea la sorţi pentru a face parte din ele. Dacă nu au rezultat din tragerea la sorţi nu au ce căuta în completele de 5. Deci, nu mai există “membri de drept”, confuzie generală atât în presă, cât şi în dezbaterea publică, chiar cu participarea confraţilor mei avocaţi, încă de la 1 februarie 2014. Prin recenta modificare (legea 207/2018 de modificare a legii 304/2004 privind organizarea judiciară, adică prima dintre cele 3 legi ale Justiţiei modificate de Coaliţia PSD-ALDE – n.r.) nu s-a făcut decât o clarificare a unor prevederi legale în vigoare din 1.02.2014. Aveţi alăturat fotografia art. 32 din Legea 304/2004 înainte şi după modificarea operată prin Legea 207/2018. Pentru că orice act administrativ, cum sunt Hotărârile colegiului de conducere ICCJ prin care s-au desemnat completele de 5, se bucură de prezumţia de legalitate, până când o instanţă de judecată nu constată nelegalitatea acestora nu putem vorbi decât de o suspiciune de nelegalitate, lucru extrem de important. Nelegalitatea actului administrativ nu se proclamă public, ci se constată de justiţie”, a arătat avocatul Toni Neacşu pe Facebook.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Ce spune filozoful Gabriel Liiceanu despre liderii politici de azi: Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă și Klaus Iohannis

9:22

Plângerea prealabilă la un act administrativ este primul pas pentru deschiderea unui proces la instanţa de contencios. Competenţa de judecată va fi a Curţii de Apel Bucureşti (CAB), au arătat pentru G4media.ro surse judiciare. Curtea de Apel Bucureşti este considerată fieful judecătoarei Lia Savonea, membru CSM, fostă preşedintă a CAB, soţia avocatului Mihai Savonea, fost coleg de cabinet cu ex-senatorul PSD, Cătălin Voicu, condamnat definitiv în două dosare de corupţie la câte 7 ani de detenţie efectivă.

Avocatul Toni Neaşcu a fost judecător membru CSM. În martie 2015, el a fost condamnat definitiv la 1 an de închisoare cu suspendare pentru fraudă cu ore suplimentare. El a fost găsit vinovat de un complet de 5 judecători condus de un membru de drept, vicepreşedintele ICCJ de atunci, Ionuţ Matei. Atunci însă, Toni Neacşu nu a contestat prezenţa unui membru de drept în complet.

Foto: Bombonica Prodana, fosta soție a lui Liviu Dragnea, e reprezentată în instanță de avocatul Toni Neacșu (InquamPhotos / Octav Ganea)