TILIA Summit la Iași | Charles Montgomery: Orașele construite pentru oameni cresc încrederea și calitatea vieții

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Orașele viitorului își pot consolida dezvoltarea prin încredere socială, integrarea naturii în spațiul urban și soluții de mobilitate inteligentă – aceasta este una dintre concluziile centrale ale primei zile a TILIA – Today’s Ideas and Leadership In Action (Summitul Orașelor din România), eveniment organizat în perioada 23 – 24 aprilie 2026 de Fundația IULIUS, în parteneriat cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Evenimentul, dedicat redefinirii modului în care orașele pun comunitatea în centru, reunește la Palatul Culturii peste 400 de lideri din administrație, arhitectură, urbanism, mediul de afaceri, sectorul financiar internațional și societatea civilă, într-un cadru de lucru aplicat privind dezvoltarea urbană sustenabilă și centrată pe oameni.

Charles Montgomery, invitatul special al evenimentului

Prima zi, 23 aprilie, a fost structurată în jurul unor teme esențiale pentru transformarea orașelor contemporane: repere internaționale în proiectarea sustenabilă, integrarea peisajului și a infrastructurii verzi, mobilitatea urbană, adaptarea la schimbările climatice și impactul direct al calității spațiului public asupra bunăstării comunităților.

Invitatul special al TILIA Summit, Charles Montgomery, autorul volumului „Orașul Fericit” și una dintre cele mai influente voci internaționale în domeniul urbanismului, a prezentat la Iași o perspectivă bazată pe cercetare și practică asupra modului în care orașele pot fi proiectate pentru a susține fericirea și coeziunea socială.

Montgomery a subliniat că nivelul de bunăstare urbană este determinat în mică măsură de infrastructură sau de performanța economică și într-o măsură semnificativă de calitatea relațiilor dintre oameni, evidențiind rolul conexiunii sociale în structura unui oraș funcțional.

În acest sens, spațiile urbane care facilitează interacțiunea directă contribuie la consolidarea încrederii sociale, cu efecte asupra siguranței, echității și calității vieții. Totodată, Montgomery a evidențiat impactul direct al designului urban asupra comportamentului uman, accentuând ideea că modul în care sunt configurate orașele poate favoriza apropierea dintre oameni sau, dimpotrivă, izolarea socială. În această logică, orașele în care spațiul public este gândit în jurul oamenilor, și nu al traficului auto, devin mai accesibile, mai sigure și mai dinamice.

„Avem deja suficiente dovezi că fericirea urbană nu ține doar de infrastructură sau de prosperitate economică, ci de calitatea relațiilor dintre oameni. Conexiunea socială — cu familia, cu vecinii, cu comunitatea — este ingredientul esențial al unui oraș sănătos. Experimente și intervenții din întreaga lume arată că, atunci când proiectăm spații care aduc oamenii împreună, crește încrederea socială, iar odată cu ea cresc siguranța, echitatea și calitatea vieții. Am văzut asta în Vancouver, unde locuințele gândite în jurul unor spații comune au creat legături reale între vecini, și în proiecte de regenerare urbană în care natura și spațiul public au schimbat felul în care oamenii se raportează unii la alții”, a declarat Montgomery.

În cadrul intervenției, au fost menționate exemple internaționale relevante precum transformarea Times Square din New York într-un spațiu urban orientat către pietoni, reorganizarea zonelor din jurul unităților de învățământ din Paris prin reducerea traficului auto sau inițiativele care propun cartiere cu un nivel redus de parcare, ca direcții de adaptare a orașelor la noile modele de mobilitate.

„Designul urban dictează comportamentul, iar orașele pe care le construim astăzi ne pot apropia sau, dimpotrivă, ne pot izola. Atunci când punem mașinile în centrul orașului, pierdem spațiu, libertate și, în cele din urmă, fericire. Când punem oamenii în centru, orașul devine mai respirabil, mai sigur, mai prietenos și mai viu. Exemplele sunt clare: în New York, transformarea Times Square a redat oamenilor un spațiu plin de energie și bucurie; în Paris, îndepărtarea mașinilor din jurul școlilor a făcut cartierele mai atractive social; iar ideea unui cartier fără parcări arată că tehnologia și mobilitatea alternativă ne pot ajuta să recuperăm orașul pentru oameni. De fiecare dată când construim spații pentru oameni, și nu pentru trafic, reconstruim încrederea și întărim comunitățile”, a precizat Montgomery.

Designul urban ca factor activ în comportamentul social

Acesta a evidențiat că modul în care sunt proiectate orașele influențează direct comportamentul oamenilor în spațiul public. Spațiile urbane concepute pentru pietoni, cu fronturi active la stradă și interacțiune permanentă la nivelul parterului generează niveluri mai ridicate de coeziune socială și comportamente mai deschise între cetățeni. În schimb, zonele urbane dominate de infrastructură rigidă sau lipsite de activitate la nivelul străzii reduc interacțiunea socială și gradul de implicare comunitară.

Un alt punct esențial a vizat relația dintre mobilitate și bunăstarea urbană. Montgomery a arătat că dependența de automobil în deplasările zilnice este asociată cu niveluri mai scăzute de satisfacție personală, în timp ce mersul pe jos și utilizarea bicicletei contribuie la reducerea stresului și la creșterea interacțiunii sociale. În viziunea sa, orașele care încurajează mobilitatea activă sunt mai sigure, mai sănătoase și mai conectate social.

Summitul Orașelor din România continuă vineri, când discuția se mută de la viziune la mecanisme concrete de susținere a acesteia. Deschiderea aparține reprezentanților Cancelariei Prim-Ministrului, BERD și Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, urmată de o masă rotundă cu primari din șase orașe ale României în dialog cu experți BERD despre programele de finanțare a dezvoltării urbane verzi.

Panelul dedicat parteneriatelor public-private reunește reprezentanți ai Cancelariei Prim-Ministrului, BERD, IFC România și experți în drept și finanțare publică. Ziua se încheie cu panelul despre locuințe accesibile și cu prezentarea casei de arhitectură Foster + Partners pentru regenerarea urbană a zonei Oil Terminal Constanța, o investiție în valoare de 800 de milioane de euro a companiei IULIUS.