Biroului Parchetului European (EPPO) în România gestionează în acest moment 535 de dosare active, care vizează în principal fraude cu fonduri europene în sectoarele dezvoltării regionale și agriculturii. Prejudiciul total calculat în aceste dosare este de peste 6,05 miliarde euro, se menționează în
Raportul pe 2025 al Parchetului European. Parchetul European este condus de Laura Codruța Kovesi.
- articolul continuă mai jos -
Pe parcursul anului 2025, biroul EPPO a procesat un volum semnificativ de informații, primind un total de 416 sesizări și plângeri. Acestea au provenit din surse diverse:
- Autorități naționale: 359 de sesizări.
- Părți private (cetățeni sau companii): 51 de plângeri.
- Instituții și organisme ale UE: 4 sesizări.
- Sesizări din oficiu: 2 cazuri.
În urma acestora au fost deschise 303 dosare noi. În total EPPO investighează în România 535 de dosare, cu un prejudiciu de6,05 miliarde euro. Din această valoare, prejudiciul adus direct bugetului Uniunii Europene este de aproximativ 5,03 miliarde euro, restul fiind reprezentat de prejudicii aduse altor părți, inclusiv prin fraude cu TVA și taxe vamale.
33 din dosarele deschise de biroul EPPO din România au o dimensiune transfrontalieră, ceea ce a implicat coordonarea eforturilor de investigație între mai multe state membre.
EPPO a reușit să obțină ordine de înghețare a activelor de peste 120 milioane euro și să aducă în fața justiției zeci de suspecți.
Ce infracțiuni investighează EPPO în România
Cazuistica activă în România este dominată de fraudele legate de cheltuieli, însă acoperă și alte infracțiuni financiare grave:
- Frauda cu cheltuieli non-achiziții: 288 de cazuri (reprezentând 53,83% din totalul dosarelor).
- Frauda cu cheltuieli privind achizițiile publice: 250 de cazuri (46,73%).
- Infracțiuni indisolubil legate: 104 cazuri.
- Corupție: 43 de cazuri.
- Frauda cu venituri (TVA și Vamă): 28 de cazuri.
- Spălarea de bani: 22 de cazuri.
- Participarea la o organizație criminală: 21 de cazuri.
- Deturnarea de fonduri : 13 cazuri.
Distribuția acestor dosare programele de finanțare ale UE arată că cele mai frecvent vizate sunt:
- Dezvoltare regională și urbană: 186 de cazuri.
- Agricultură și dezvoltare rurală: 101 cazuri.
- Ocuparea forței de muncă, coeziune socială și valori: 95 de cazuri.
- Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF): 34 de cazuri.
- Programe maritime și pentru pescuit: 20 de cazuri.
Dosare ajunse in instanță, condamnări
Procurorii EPPO au întocmit 20 de rechizitorii vizând 83 de persoane, la care se adaugă 36 de proceduri simplificate implicând 38 de persoane. 76 de dosare au ajuns în fața instanțelor care au dat 18 hotărâri judecătorești definitive, toate fiind condamnări. În total, au fost condamnate 20 de persoane, fără a se înregistra nicio achitare.
EPPO a pus un accent deosebit pe măsurile asigurătorii pentru a garanta recuperarea fondurilor deturnate. În 2025, au fost emise ordine de înghețare a activelor în valoare de 120,83 milioane euro. Suma totală a activelor asupra cărora s-a aplicat efectiv sechestrul este de 10,83 milioane euro.
Pe plan extern, România a colaborat activ cu restul birourilor europene, a emis 56 de solicitări de asistență către alte state membre și a răspuns la 79 de solicitări primite.
Activitatea biroului din România este susținută de o echipă formată din 24 de asistenți ai procurorilor europeni delegați și 29 de investigatori dedicați, specializați în combaterea fraudelor financiare complexe.