G4Media.ro

The Financial Times: Cine sunt liderii chinezi din jurul lui Xi Jinping:…

sursa foto: GREG BAKER / AFP

The Financial Times: Cine sunt liderii chinezi din jurul lui Xi Jinping: o ierarhie loialistă, din care lipsește o femeie pentru prima dată după anii 90 / Concentrarea puterii va însemna o și mai mare divergență în raport cu Occidentul

Pentru o piesă extrem de atent coregrafiată pusă în scenă de Partidul Comunist Chinez (PCC), al 20-lea congres național de săptămâna trecută a avut ceva surprize. Scena cu Hu Jintao – predecesorul lui Xi Jinping, conducătorul tot mai autoritar al Chinei – ridicat din scaun împotriva voinței lui și escortat în culise în timpul ceremoniei de încheiere a stârnit speculații cu privire la semnificația acestei umiliri publice, scrie The Financial Times, citată de Rador.

Ce este cert e că congresul a adus cea mai profundă restructurare a politburo-ului conducător din ultima generație. Fapt ce va avea implicații fundamentale pentru direcția politică, economică și strategică a Chinei cel puțin în următorii cinci ani.

Trei aspecte ies în evidență. Atât Comitetul Permanent al Politburo-ului, cu șapte membri, nucleul puterii chineze, cât și politburo-ul mai larg cu 24 de membri au fost populate cu loialiști ai lui Xi. Pentru prima oară din anii ’90, printre ei nu se află nici o femeie. Uniformitatea se repetă și în privința loialității cadrelor alese. Nici unul nu-și datorează ascensiunea unei filiații politice separate de a lui Xi și nu se știe ca vreunul dintre ei să favorizeze altă filozofie ori alte politici, fapt care întrerupe un precedent consfințit de cel puțin două decenii.

Xi a evitat să identifice vreun moștenitor clar al tronului, ceea ce sugerează că el ar putea rămâne la putere și după actualul mandat de cinci ani care se va încheia în 2027. Toți membrii Comitetului Permanent în afară de unul sunt suficient de vârstnici pentru ca la acea dată să fi trecut de pragul pensionării ori să fie aproape de el.

Prestigiul lui Xi e consolidat și mai mult printr-un amendament constituțional care stipulează că este „o obligație” a tuturor membrilor de partid să-i respecte statutul de „nucleu” al conducerii PCC.

Pensionarea sau mazilirea mai multor tehnocrați independenți din eșaloanele superioare ale puterii PCC evocă același sentiment de consolidare a cârmuirii autocrate. Liu He, responsabil cu economia, Guo Shuqing, responsabil cu reglementarea sectorului bancar, și Yi Gang, guvernatorul băncii centrale, pare că se vor retrage cu toții, din moment ce n-au mai fost numiți în Comitetul Central cu 205 membri. Liu, la 70 de ani, pare că se va retrage din activitate din cauza vârstei. Guo și Yi sunt teoretic suficient de tineri pentru a fi rămas în continuare în Comitetul Central.

Piețele financiare s-au arătat reticente, cu indicele Hang Seng din Hong Kong coborând luni cu 6%, la un nivel nemaivăzut de la criza financiară din 2008. Noul politburo include totuși mai mulți demnitari cu o experiență considerabilă în gestionarea afacerilor economice, iar unele portofolii cruciale ar putea să rămână neatribuite până în preajma Congresului Național Popular din martie.

Li Qiang, 63 de ani, numit săptămâna trecută în a doua poziție din Comitetul Permanent, pare că va deveni premier în martie. Spre deosebire de predecesorii săi din ultimele două decenii, el nu a deținut postul de vicepremier. Li este familiarizat cu munca economică, ocupând anterior demnități în provinciile prospere Jiangsu și Zhejiang. În privința politicii internaționale, actualul ministru de externe Wang Yi (69 de ani) a reușit să ajungă în politburo, ceea ce poate însemna că va deveni cel mai înalt reprezentant în politica externă, înlocuindu-l pe Yang Jiechi. E probabil ca poziția dură a Beijingului în raport cu puterile occidentale să persiste.

Pentru lumea largă implicațiile congresului PCC sunt evidente. Puterea a fost preluată de o ierarhie loialistă dominată de Xi, devotată menținerii unității interne și luptei contra pericolelor reprezentate de Vestul condus de SUA. În plan economic înseamnă că vom vedea probabil și mai mult din „fortăreața China” – accent pe propriile forțe și pe inovația indigenă și cheltuieli enorme pentru cercetarea tehnologică. Va presupune de asemenea o armată și mai puternică și mai multă agresivitate în privința Taiwanului și a Mării Chinei de Sud. Va însemna mai mult dialog cu „Sudul global” – și mai multă divergență în raport cu Occidentul, și cu SUA în special. Ne așteaptă vremuri tensionate.

Sursa: The Financial Times/ Rador/ Traducere: Andrei Suba

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

1 comentariu

  1. Bravo Nae!!! India va devenii o putere mai mare decât China…din toate punctele de vedere. Recomand „O scurta istorie a viitorului” , spune acolo de ce…
    Până una alta situația din China e o reinterpretare a zicalei românești…” T ganul când ajunge împărat, îl omoară pe tata-su”…sau îl dă îl laturi de la masa, cu escorte cat ușa de mari :-)))))