G4Media.ro

The Financial Times: China transmite un mesaj prin politica dură față de…

The Financial Times: China transmite un mesaj prin politica dură față de Australia. Presiunea Beijingului ne permite să întrezărim foia de parcurs spre o ordine mai iliberală, într-un posibil viitor dominat de Beijing

Pentru a fura o privire asupra viitorului într-o lume dominată de China, un bun punct de pornire este Australia.

Ambasada chineză din Canberra a înmânat săptămâna trecută presei locale un document succint conținând 14 nemulțumiri despre care China afirmă că stau la baza rapidei deteriorări a relațiilor ei cu Australia.

Documentul conține multe reclamații familiare: China afirmă că Australia interferează de o vreme cu suveranitatea ei prin declarații critice legate de Taiwan, Hong Kong, Marea Chinei de Sud și Xinjiang, dar și că a exclus în mod nedrept companii chinezești precum Huawei de la construcția rețelei ei de telecomunicații 5G.

Dar detaliul cu adevărat lămuritor îl regăsim în celelalte plângeri, privind articolele ostile din presa locală, restricționarea investițiilor străine, rapoarte critice ale unor grupuri de reflecție și declarații politice ale parlamentarilor pe tema drepturilor omului.

După cum a remarcat Rush Doshi de la Brookings Institution din Washington, lista este revelatoare prin ipocrizia ei. În definitiv, Beijingul își atacă regulat oponenții prin intermediul presei controlate de stat, reglementează ce pot publica propriile grupuri de reflecție, filtrează propunerile de investiții străine și stabilește ce declarații pot face oficialii chinezi.

Cel mai cunoscut specialist al Chinei privind Oceania a completat publicarea documentului respectiv calificând politica externă australiană drept „bizară”, „imatură”, „încăpățânată”, „belicoasă”, „smintită” și „infantilă”, pe lângă o întreagă litanie de alte epitete peiorative. Iar toate acestea doar într-un singur articol.

Lista nemulțumirilor se plânge și că guvernul federal australian forțează guvernul statului Victoria să renunțe la participarea sa la inițiativa ”Centură și Drum”, întrucât ea ar fi intrat în conflict cu refuzul Canberrei de a adera la principalul program de infrastructură al Beijingului.

Inutil s-o mai spunem, dacă vreun secretar de partid chinez provincial ar fi semnat cu Australia vreun acord neaprobat de Beijing, ar fi fost pus pe liber numaidecât.

Astfel că nu prea e de mirare că Australia a devenit canarul din mina de cărbuni pentru ordinea mondială iliberală chineză în curs de afirmare. Australia e un aliat apropiat al SUA și membru de bază în parteneriatul de spionaj Cinci Ochi al anglo-sferei.

Relațiile dintre Australia și China se deteriorează deja de ceva ani, însă spirala lor descendentă a început să accelereze în ultimele luni. Anul acesta s-au remarcat două puncte critice: apelul Australiei de a se realiza o anchetă independentă privind izbucnirea pandemiei de Covid-19, respectiv raiduri ale poliției la chinezi cu cetățenie australiană și la organe de presă chineze din Australia, în urma unor acuzații de intervenție în politica internă.

Replica Chinei a fost feroce, lovind Australia cu restricții comerciale, în special asupra exporturilor ei de vin, vită, cherestea, orz și cărbune.

Inițial, aceste bariere comerciale aveau și o falsă acoperire legală, fiind chipurile adoptate din cauza unor practici de dumping și probleme sanitare. Dar în ultimele săptămâni Ministerul Comerțului de la Beijing nici nu s-a mai deranjat cu așa ceva, trimițând vameșilor instrucțiuni informale de a bloca mărfurile australiene la sosire.

Conducătorii australieni obișnuiau cândva să spună că țara lor nu e forțată să aleagă între aliatul militar (SUA) și partenerul comercial (China). Asemenea piruete retorice nu mai țin acum.

E adevărat că Australia a dat ocazional dovadă de stângăcie diplomatică în relația cu Beijingul, bunăoară atunci când a cerut – unilateral – ancheta privind pandemia sau prin modul în care a gestionat propunerile de limitare a investițiilor chineze.

Australieni cunoscuți au criticat și ei linia tot mai dură a Canberrei, afirmând că serviciile secrete au preluat controlul politicii privitoare la China în detrimentul diplomației și al intereselor comerciale.

Se plâng de asemenea că eforturile liderilor australieni de a se așeza de-a dreapta lui Donald Trump au sfârșit prin a-i face să pară că mai degrabă îl urmează servili. Unele voci din mediul de afaceri îi cer Canberrei să găsească modalități de a colabora cu China pentru a salva relația. În orice caz, alte democrații ar trebui să ia aminte la comportamentul Beijingul, fiindcă ele ar putea deveni următoarea lui țintă.

Făcând o comparație între documente, cele „14 Reclamații” ale Beijingului nu prea se ridică la nivelul „Telegramei lungi”, misiva lui George Kennan din 1946 care a turnat fundația strategiei americane de „containment” împotriva URSS în războiul rece.

Însă ele oferă o foaie de parcurs revelatoare pentru un viitor în care o Chină puternică va cere ca sistemul ei politic să fie respectat, iar istoricul ei în materie de drepturile omului să nu facă obiectul examinărilor externe.

Sursa: The Financial Times / Articol de Richard McGregor (membru al Lowy Institute) / Traducere: Andrei Suba (Rador)

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

3 comentarii

  1. Galebejitilor se apropie sfarsitul vostru. Vi se inchid toate usile in nas. Sunteti paria lumii si asa veti ramane. Occidentul este mai puternic decat voi!

    • Nu știu dacă ai observat, dar Australia de abia răsufla din cauza chinezilor. Stai liniștit, cum se instalează Biden, cum australienii se fac preș, măcar un homar sa mai vândă prin China.

  2. Pe scurt putem spune: haideti sa nu mai punem umarul la construirea dominatiei chineze. Sa ii ajute Koreea de Nord in demersul lor.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.