G4Media.ro

Teodor Meleșcanu ar putea fi demis de la șefia Senatului prin decizie…

Teodor Meleșcanu ar putea fi demis de la șefia Senatului prin decizie a Curții Constituționale: Judecătorul raportor, Daniel Morar, a recomandat admiterea sesizării / Pronunțarea a fost amânată pentru 30 octombrie

Teodor Meleșcanu ar putea fi demis de la șefia Senatului prin decizie a Curții Constituționale (CCR), după ce judecătorul raportor în acest caz, Daniel Morar, a recomandat admiterea sesizării depuse de Călin Popescu Tăriceanu împotriva alegerii lui Meleșcanu în funcția de președinte al Camerei Superioare a Parlamentului, au declarat surse din cadrul CCR pentru G4Media.ro.

Azi a avut loc o primă dezbatere la Curte pe această speță, dar pronunțarea a fost amânată pentru 30 octombrie.

”Daniel Morar, judecătorul raportor, a pus concluzii de admitere a sesizării”, au explicat surse participante la dezbateri pentru G4Media.ro.

”Doamna Stanciu (Livia Stanciu, fosta președintă a ÎCCJ, propusă la CCR de președintele Klaus Iohannis – n. red.) l-a înfruntat pe Daniel Morar, a adus argumente pentru rămânerea lui Meleșcanu la șefia Senatului”, au mai adăugat sursele citate.

Potrivit altor participanți la dezbatere, Livia Stanciu i-ar fi atras atenția lui Daniel Morar că există jurisprudență CCR în domeniu pe care nu a cuprins-o în raportul său de concluzii, moment în care fostul șef DNA a părăsit sala de ședințe, dezbaterea trebuind reprogramată pentru o dată ulterioară.

Sursele consultate au explicat că argumentele aduse de judecătorul Daniel Morar pentru demiterea lui Teodor Meleșcanu sunt, printre altele, că s-a încălcat principiul configurației grupurilor parlamentare.

”Acest principiu este prevăzut în Constituție și trebuie respectat și la nivelul Regulamentelor parlamentare. Nu poți fi candidat la șefia unei Camere a Legislativului decât dacă faci parte din grupul care te-a propus. Or, domnul Meleșcanu a fost propus de PSD, fără a face parte din grupul PSD, ci din cel al ALDE”, au mai explicat sursele din cadrul CCR pentru G4Media.ro.

Acestea au mai subliniat că dezbaterile au fost sistate fără a se intra pe fond, urmând a fi reluate pe 30 octombrie, când se așteaptă și o soluție.

Pe 10 septembrie, senatorul ALDE Teodor Meleşcanu a fost ales, în plen, în cel de-al doilea tur de scrutin, preşedintele Senatului cu 73 voturi „pentru”, Alina Gorghiu, de la liberali, obţinând 59 de voturi.

Pe 11 septembrie, liderul ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, anunţa că mai mulţi parlamentari din Opoziţie au semnat o sesizare către CCR privind modul în care Meleşcanu, fost ministru de Externe şi membru al ALDE, a fost ales la conducerea Senatului, având şi susţinerea social-democraţilor la acel moment.

Sesizarea a fost formulată de 33 de senatori, membri ai Grupului parlamentar al ALDE, PNL, PMP, UDMR, precum şi de senatori neafiliaţi.

Biroul Politic Executiv al ALDE a luat act, două zile mai târziu, de pierderea calităţii de membru în cazul lui Teodor Meleşcanu, Graţiela Leocadia Gavrilescu, Ion Cupă şi al lui Alexandru Ştefan Băişanu.

Ulterior, Meleşcanu a declarat că va depune acţiune în justiţie privind excluderea sa din ALDE.

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

8 comentarii

  1. Sa o dea de Halloween, ca Melescanu e horror.

  2. Îi cumpărăm un dovleac dacă vrea. :))))

  3. Si varsta ar fi un criteriu… de ex. Ciorbea ca av. al poporului era deja senil inainte de-al debarca.
    Nu ca angajații lui ar fi avut mai mult chef de treaba daca era altul in loc.

  4. Odioasă slugă a lui Ceaușescu, traseist politici și politruc incompetent, cu un cvaracter ticălos. O RUSINE PT ROMANIA

  5. Bătrâne Trădător,
    Te face celalalt trădător!
    Pretul trădării prin Curtea Prostitutionala!
    He,he!

  6. Saracu’!! Si ce-o sa se faca el dupa…?!

  7. Adecăăă, un organism din afara puterilor în stat îi poate spune puterii executive cum să se comporte? Dacă ne luăm după Iorgovana Constituțiune, ce mai contează un organism deasupra puterilor în stat, pe lângă trăznaia cu puterea „judecătorească” strecurată în locul adevăratei puteri „judiciare”?!

  8. Ce față are! Zici că-i viu. ;(

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.