Teodor Meleșcanu ar putea fi demis de la șefia Senatului prin decizie a Curții Constituționale: Judecătorul raportor, Daniel Morar, a recomandat admiterea sesizării / Pronunțarea a fost amânată pentru 30 octombrie

Teodor Meleșcanu ar putea fi demis de la șefia Senatului prin decizie a Curții Constituționale (CCR), după ce judecătorul raportor în acest caz, Daniel Morar, a recomandat admiterea sesizării depuse de Călin Popescu Tăriceanu împotriva alegerii lui Meleșcanu în funcția de președinte al Camerei Superioare a Parlamentului, au declarat surse din cadrul CCR pentru G4Media.ro.

Azi a avut loc o primă dezbatere la Curte pe această speță, dar pronunțarea a fost amânată pentru 30 octombrie.

”Daniel Morar, judecătorul raportor, a pus concluzii de admitere a sesizării”, au explicat surse participante la dezbateri pentru G4Media.ro.

”Doamna Stanciu (Livia Stanciu, fosta președintă a ÎCCJ, propusă la CCR de președintele Klaus Iohannis – n. red.) l-a înfruntat pe Daniel Morar, a adus argumente pentru rămânerea lui Meleșcanu la șefia Senatului”, au mai adăugat sursele citate.

Potrivit altor participanți la dezbatere, Livia Stanciu i-ar fi atras atenția lui Daniel Morar că există jurisprudență CCR în domeniu pe care nu a cuprins-o în raportul său de concluzii, moment în care fostul șef DNA a părăsit sala de ședințe, dezbaterea trebuind reprogramată pentru o dată ulterioară.

Sursele consultate au explicat că argumentele aduse de judecătorul Daniel Morar pentru demiterea lui Teodor Meleșcanu sunt, printre altele, că s-a încălcat principiul configurației grupurilor parlamentare.

”Acest principiu este prevăzut în Constituție și trebuie respectat și la nivelul Regulamentelor parlamentare. Nu poți fi candidat la șefia unei Camere a Legislativului decât dacă faci parte din grupul care te-a propus. Or, domnul Meleșcanu a fost propus de PSD, fără a face parte din grupul PSD, ci din cel al ALDE”, au mai explicat sursele din cadrul CCR pentru G4Media.ro.

Acestea au mai subliniat că dezbaterile au fost sistate fără a se intra pe fond, urmând a fi reluate pe 30 octombrie, când se așteaptă și o soluție.

Pe 10 septembrie, senatorul ALDE Teodor Meleşcanu a fost ales, în plen, în cel de-al doilea tur de scrutin, preşedintele Senatului cu 73 voturi „pentru”, Alina Gorghiu, de la liberali, obţinând 59 de voturi.

Pe 11 septembrie, liderul ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, anunţa că mai mulţi parlamentari din Opoziţie au semnat o sesizare către CCR privind modul în care Meleşcanu, fost ministru de Externe şi membru al ALDE, a fost ales la conducerea Senatului, având şi susţinerea social-democraţilor la acel moment.

Sesizarea a fost formulată de 33 de senatori, membri ai Grupului parlamentar al ALDE, PNL, PMP, UDMR, precum şi de senatori neafiliaţi.

Biroul Politic Executiv al ALDE a luat act, două zile mai târziu, de pierderea calităţii de membru în cazul lui Teodor Meleşcanu, Graţiela Leocadia Gavrilescu, Ion Cupă şi al lui Alexandru Ştefan Băişanu.

Ulterior, Meleşcanu a declarat că va depune acţiune în justiţie privind excluderea sa din ALDE.

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea