G4Media.ro

Tensiuni crescânde în Mediterana de Est. Care sunt mizele unui conflict între…

Tensiuni crescânde în Mediterana de Est. Care sunt mizele unui conflict între Grecia, Cipru și Turcia

Mediterana de Est a intrat într-o perioadă îngrijorătoare, iar Grecia, Cipru și Turcia riscă să intre într-un nou conflict, scrie Ian Lesser, vicepreşedinte al German Marshall Fund of the United States, în ediția online a cotidianului grec „Kathimerini”, citată de Rador. Este cel mai nesigur şi mai conflictual context strategic ce se înregistrează de la criza din jurul insulelor stâncoase Imia din 1996, când Grecia şi Turcia au fost foarte aproape de a se angrena într-un conflict armat pentru suveranitatea asupra acestor insule stâncoase. Sursele de risc sunt astăzi, însă, mai profunde şi mai ample decât în deceniile anterioare.

Grecia, Turcia şi Cipru au beneficiat de o normalizare a relaţiilor începând cu sfârşitul anilor ’90. Aceste beneficii s-au făcut simţite pe scară largă în Europa, dar şi pe celălalt mal al Atlanticului. Uniunea Europeană (UE) şi NATO şi-au permis luxul de a nu se mai îngrijora pentru tradiţionalele puncte de conflict, cum ar fi spaţiul maritim şi aerian din Marea Egee, Cipru, Balcani şi Tracia. Însă astăzi conducerea politică din regiune şi cele două maluri ale Atlanticului nu-şi mai permit luxul de a sta liniştiţi.

Resursele energetice, marea miză

Niciunul dintre diferendele politice şi teritoriale nu a fost rezolvat. Acest lucru în sine nu reprezintă un pericol direct, dar devine problematic în corelaţie cu activitatea navală şi aeriană în creştere în Marea Egee, dar şi cu încercările de a exploata comercial resursele energetice ale regiunii. Grecia, Turcia, Ciprul, Israelul şi Egiptul au, în realitate, un interes comun de a obţine cât mai multe resurse în Mediterana de Est, inclusiv din energie şi turism. Dar tensiunea dominantă în regiune îngreunează dezvoltarea şi valorificarea acestora. În special, în domeniul exploatării resurselor energetice din spaţiul maritim, unde costul conductelor submarine este foarte ridicat, iar colaborarea regională este de o importanţă vitală. Este, de asemenea, „cheia” pentru minimizarea riscurilor de mediu. În condiţii de confruntare geopolitică, perspectivele pentru valorificarea resurselor energetice nu sunt încurajatoare.

Militarii greci deținuți de Turcia și militarii FETÖ deținuți de Grecia tensionează relațiile

Tonurile ridicate de pe cele două maluri ale Mării Egee fac dificilă o diplomaţie cumpătată. În condiţii normale, cazul militarilor greci care au trecut din greşeală graniţa greco-turcă s-ar fi rezolvat imediat şi tacit. Faptul că nu s-a întâmplat acest lucru este un avertisment cu privire la eventuale viitoare accidente în aer sau pe mare. Turcia deține 2 soldați greci, pe care i-a arestat pe 2 martie 2018 după ce aceștia traversaseră frontiera dintre cele două state. Turcia îi acuză de spionaj, dar ei susțin că au traversat accidental frontiera pentru că s-au luat după urme de pași pe zăpadă, posibil lăsate de migranţi. Și Atena deține 8 militari FETÖ, reţeaua clericului musulman Fethullah Gülen pe care președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, o consideră responsabilă pentru tentativa eşuată de lovitură de stat din 15 iulie 2016. Cei 8 militari au fugit din Turcia în Grecia imediat după lovitura de stat și au solicitat azil, iar Atena refuză extrădarea lor. Și Criza pare astăzi fără soluție, deși, într-un alt context geopolitic, s-ar fi rezolvat printr-un acord între cele două state ambele membre NATO.

Naționalismul, eterna problemă

Din Balcani până în Orientul Apropiat, guvernele se tem mai mult decât orice să nu pară slabe. Naţionalismul este o forţă puternică în regiune, în special în Turcia care se confruntă cu numeroase provocări în domeniul securităţii. Din păcate, nu există un progres diplomatic cu privire la problema unificării Ciprului, cu toate că situaţia în insulă s-a stabilizat. Ciprul este mai degrabă ameninţat de riscuri care au legătură cu regiunea extinsă decât de probleme care privesc insula în sine.

Istoria ne învață: Conflictul nedorit de nimeni poate izbucni oricând

Haosul regional predominant ar putea fi de durată şi ar putea reprezenta un magnet pentru fricţiuni între marile puteri. Înrăutăţirea imaginii strategice a regiunii extinse, din Libia până în Irak, din Balcani până în Marea Egee va continua. Siria s-ar putea să nu se mai refacă niciodată teritorial. Dar chiar şi dacă ar fi reunificată sub regimul Assad, cu sprijinul Rusiei şi al Iranului, acest lucru nu ar fi o îmbunătăţire nici din punct de vedere moral, nici din punctul de vedere al securităţii. Perpetuarea conflictelor va continua să genereze fluxuri de migranţi şi refugiaţi şi să alimenteze infracţionalitatea internaţională, cu un mare cost uman.

Cel mai rău scenariu este acela în care criza din Siria ar provoca un conflict armat între Rusia şi NATO sau între Iran şi SUA, deja se desfăşoară un război la tonuri joase între Israel şi Iran. Niciunul dintre jucătorii locali sau externi nu are interesul de a provoca un conflict deschis extins. Istoria este însă plină de cazuri de ţări care au ajuns la război printr-un accident, într-un context de adversitate şi lipsă de încredere reciprocă. Scena internaţională actuală are multe puncte care sunt candidate la eventuale accidente, de la Marea Baltică până în Coreea. Din păcate, un astfel de punct este şi Mediterana de Est.

(Sursa foto: Facebook / Military photos. Aviation, Navy and Army.)

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.