G4Media.ro

Tendințe în fraudarea fondurilor europene: Anii de vârf, regiunile „harnice”, profilul fraudatorilor.…

Tendințe în fraudarea fondurilor europene: Anii de vârf, regiunile „harnice”, profilul fraudatorilor. Agricultura și resursele umane, ținte preferate

Aproape fiecare program de finanțare prin care Comisia Europeană ne trimite bani din 2007 încoace a fost fraudat masiv. O spun comunicatele și buletinele de presă publicate pe site-ul DNA, prin care procurorii au anunțat de-a lungul timpului sute de trimiteri în judecată pentru fraudarea fondurilor europene, de la cele de preaderare (PHARE, ISPA și SAPARD) și până la banii pe care îi primim astăzi prin FEADR.

Raportul Oficiului European Anti-Fraudă (OLAF) pe 2017 arată că statele membre au furat 3 miliarde de euro din bugetul comunității. Raportul spune că România conduce clasamentul investigațiilor OLAF, având cele mai multe spețe de fraudare identificate. După noi vin ungurii și polonezii. La prezentarea raportului pe anul 2017, OLAF a dat ca exemplu cazul Tel Drum, unde reprezentanții europeni au calculat un prejudiciu de 21 de milioane de euro – bani pe care acum îi vor înapoi.

Pornind de la informațiile publicate pe site-ul Direcției Naționale Anticorupție, parchetul care investighează în mod special spețele privind fraudarea banilor europeni, PressHub.ro și Info Sud-Est au analizat perioade, regiuni, tiparul celor care încearcă cel mai des să obțină ilegal banii UE și tipurile de fonduri care sunt fraudate cel mai frecvent.

Tipare de fraudă și fraudator

O analiză a dosarelor trimise în judecată de procurori în zona fondurilor UE arată că cele mai multe fraude sunt înregistrate în domeniul agricol și al formărilor profesionale ori al discriminării / egalității de șanse. APIA și SAPARD sunt două programe care au făcut furori în rândul agricultorilor și fermierilor, mai ales al celor din comunitățile relativ mici. Mulți dintre primarii, viceprimarii, consilierii, fermierii sau agricultorii din satele românești au încercat să obțină ilegal subvenții sau alte finanțări în agricultură ori au vrut să primească de la Uniunea Europeană mai mulți bani decât ar fi meritat.

Cele mai frecvente ilegalități consemnate în rechizitoriile procurorilor sunt falsificarea semnăturilor, inventarea unor documente care nu există în realitate, decontarea multiplă a subvențiilor, lipsa derulării activităților pentru care beneficiarii au primit finanțări (în special seminarii, cursuri de formare profesională, conferință, alte evenimente) sau cheltuirea banilor europeni în alt scop decât cel pentru care au fost virați în contul beneficiarilor.

Unul dintre tiparele de fraudatori pe care le-am identificat este cel al primarului de comună mică sau medie. Este înrădăcinat în funcție de mai multe mandate și are în arendă zeci sau, în unele cazuri, sute de hectare de teren agricol pe care îl lucrează cu ajutorul utilajelor cumpărate tot cu bani europeni. Terenurile aparțin familiilor din comună care nu își pot lucra eficient pământurile și nu pot ține pasul cu agricultura modernă pentru că nu au utilaje corespunzătoare. Și nici nu le pot achiziționa pentru că lipsa de educație, de informare sau pur și simplu de încredere le îngrădește accesul la finanțările europene. Dar, astfel, le înlesnește accesul primarilor care, prin puterea semnăturii și a accesului la informații și instituții, obțin fonduri europene chiar și atunci când nu le merită. De obicei, prejudiciile nu depășesc câteva zeci de mii de euro.

Metodologia analizei: 

  • Am folosit exclusiv informațiile care apar pe site-ul Direcției Naționale Anticorupție (www.pna.ro), preluarea acestora fiind făcută în 15 aprilie. Au fost parcurse câteva sute de comunicate și buletine de presă pe care motorul de căutare de pe site le-a afișat după cuvintele cheie „fonduri europene”;
  • În calculul nostru nu am socotit începutul urmăririlor penale, reținerile sau arestările preventive, ci doar trimiterile în judecată. Am întocmit tabele cu activitatea fiecărui serviciu teritorial din fiecare lună a fiecărui an, începând cu anul 2007 și până în primul trimestru al anului 2019 (inclusiv). Am ales 2007 ca punct de început al analizei noastre pentru că atunci a devenit România membru UE. Nu am reușit să monitorizăm însă câte dintre spețele trimise în judecată au primit condamnări definitive, achitări sau sunt încă pe rol, pentru că ar fi însemnat urmărirea în instanță a aproape 700 de cauze, ori demersul nostru și-a propus exclusiv monitorizarea fondurilor europene și nu a rezultatelor activității DNA;
  • Am analizat doar informațiile publicate de DNA pentru că este singurul parchet care instrumentează spețe care au ca obiect fraudarea banilor europeni. În urma prelucrării informațiilor s-au conturat tipare de fraudatori și fraudare, dar și concluzii în funcție de context, regiuni sau în funcție de schimbări care au influențat activitatea procurorilor.

În perioada ianuarie 2007 – martie 2019, procurorii DNA au trimis în judecată aproape 700 de cauze care au avut ca obiect fraudarea fondurilor europene. Aproape 40% dintre acestea au fost instrumentate și trimise în instanță doar în perioada 2015-2017. Un salt important a fost făcut în anul 2016, atunci când procurorii au trimis în judecată cu 50% mai multe spețe de fraudare a banilor UE decât în 2015, iar apogeul a fost atins în anul 2017, când în fața judecătorilor au ajuns peste 100 astfel de cazuri. În anul 2018 s-a înregistrat un regres semnificativ: numărul trimiterilor în judecată a scăzut cu 50% față de 2017, dar trebuie ținut cont de deciziile CCR și modificările masive din codurile penale, care au îngreunat semnificativ munca procurorilor. Însă, la începutul anului 2019, se observă o creștere a numărului de spețe cu fonduri europene, având în vedere că doar în primul trimestru au ajuns deja în instanță în jur de 20 de astfel de dosare.

În privința regiunilor din care au fost trimise în judecată cele mai multe dosare se remarcă o situație bizară. Regiunile Centru și Nord-Vest, acolo unde au ajuns cei mai mulți bani europeni, cuprind serviciile teritoriale ale DNA care au instrumentat cele mai puține spețe de fraudare a fondurilor UE. În cealaltă parte a țării, în regiunile Sud-Est și Nord-Est, care au obținut cele mai puține fonduri europene, cuprind serviciile teritoriale ale DNA care au înregistrat cele mai multe trimiteri în judecată care au avut ca obiect fraudarea banilor UE.

Astfel, în perioada 2007-2019, după București, DNA Constanța a trimis în instanță cele mai multe spețe cu finanțări europene, 90% dintre acestea fiind instrumentate din 2013 încoace. DNA Iași și DNA Craiova se află la mică distanță de Constanța și sunt urmate de serviciile teritoriale din Suceava și Galați. Cea mai slabă activitate este înregistrată în DNA Oradea, acolo unde procurorii au trimis în judecată, în perioada 2007-2019, mai puține dosare decât au trimis colegii lor de la Constanța într-un singur an, 2017. Următoarele servicii teritoriale cu activitate slabă în zona fondurilor europene sunt Alba și Cluj, urmate de Brașov și Pitești.

Serviciile teritoriale din Târgu Mureș, Ploiești, Bacău și Timișoara se situează la mijlocul acestui clasament, cu un număr similar de dosare pe care le-au trimis în judecată și care au avut ca obiect fraudarea banilor veniți de la Bruxelles (în jur de 30-40/ST).

Din punct de vedere al perioadelor în care au fost cercetate și trimise spre judecată cauzele în care se urmărea cheltuirea fondurilor europene, acestea s-au înscris în general într-o creștere constantă a numărului spețelor și nu au cunoscut fluctuații majore de la un an la celălalt, cu trei excepții: 2009, 2013 și 2018. În acești ani, trendul ascendent al activității penale în segmentul fondurilor europene a fost întrerupt de scăderi bruște și semnificative: în medie cu 40%, 20%, respectiv 50% mai puține dosare decât în 2008, 2012, respectiv 2017.

Foto: Pexels.com

Citește tot articolul pe Presshub.ro

 

Doneaza prin PayPal paypal icon
Donatie recurenta

Doneaza lunar pentru sustinerea proiectului G4Media

Doneaza prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Doneaza prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

5 comentarii

  1. „Mulți dintre primarii, viceprimarii, consilierii, fermierii sau agricultorii din satele românești au încercat să obțină ilegal subvenții sau alte finanțări în agricultură ori au vrut să primească de la Uniunea Europeană mai mulți bani decât ar fi meritat.”

    Nimic surprinzator. Impostura ca sport national incepe in familie si in scoala si se propaga apoi in absolut orice domeniu al vietii publice. Multumim pentru cifre si date, Andreea Pavel.

  2. Nu doar primarii sunt implicatii in fraudarea fondurilor europene, acordate in sectorul agricol. Exista retele complexe, protejate de persoane din institutii publice(agentii de plati, politie, parchete), care au fraudat masiv.Sumele deturnate sunt imense, sute de milioane de euro anual.Ma tem ca atunci cand cei de le UE vor realiza amploarea fenomenului, vor suspenda aceste fonduri.

  3. Așa cum spun și datele, sunt trei mari centre sau focare de corupție, unul la granița cu Moldova, unul la Marea neagră și unul la granița cu Serbia. Vreau partidul și președintele care ne vor stârpi aceste gunoaie și ne vor crea instituții în schimb

  4. cultura nationala, familie traditionala, ortodoxism, valori, patriotism, nationalism… pasteti fericiti

  5. In anii electorali vad ca a scazut masiv activitatea ceea ce inseamna ca si la DNA ca peste tot intrau si ei in activitati electorale.Se regupau taberele…lichelism

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.