Telescopul Euclid descoperă cei mai vechi quasari observați vreodată, formați la începutul Universului

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Telescopul spațial Euclid a identificat cei mai vechi quasari observați până acum, o descoperire care oferă noi indicii despre primele etape ale Universului și amplifică, în același timp, una dintre cele mai mari enigme ale astronomiei moderne, relatează Deutsche Welle.

Quasarii sunt nucleele extrem de luminoase ale unor galaxii tinere, alimentate de găuri negre supermasive care absorb cantități uriașe de materie.

Procesul generează o energie atât de mare încât aceste obiecte pot străluci mai intens decât trilioane de sori.

Datorită luminozității lor excepționale, quasarii reprezintă instrumente importante pentru studierea Universului timpuriu.

Observarea lor le permite cercetătorilor să privească miliarde de ani în trecut și să înțeleagă mai bine cum s-au format primele structuri cosmice.

Potrivit unui studiu publicat în revista Astronomy & Astrophysics, o echipă internațională de astronomi a identificat cu ajutorul telescopului Euclid 31 de quasari foarte vechi, dintre care doi stabilesc un nou record de vechime.

Lumina emisă de acești quasari a pornit la drum când Universul avea aproximativ 670 de milioane de ani, într-o perioadă în care cosmosul se afla încă la începuturile existenței sale.

Descoperirea împinge limita observațiilor cu circa 20 de milioane de ani mai departe față de precedentul record, anunțat de aceeași echipă în 2021.

Astronomii subliniază că lansarea telescopului Euclid, în 2023, a schimbat radical capacitatea de identificare a acestor obiecte cosmice.

Dacă în trecut căutările se bazau în principal pe observatoare terestre, noul instrument spațial a accelerat semnificativ descoperirile.

„În doar doi ani, Euclid a reușit să dubleze numărul quasarilor cunoscuți”, a explicat Daming Yang, autorul principal al studiului și doctorand la Universitatea din Leiden, din Țările de Jos.

Cei doi quasari record provin din perioada cunoscută drept reionizarea Universului, epoca în care au început să apară primele stele și galaxii, iar ceața cosmică ce domina spațiul a început să se disipeze.

Cercetătorii spun că aceste obiecte funcționează ca niște „faruri cosmice”, permițând analiza gazului aflat între ele și Pământ și oferind informații valoroase despre modul în care Universul s-a transformat în primele sale sute de milioane de ani.

În același timp, descoperirea accentuează o problemă care îi preocupă de ani buni pe astrofizicieni.

Observațiile recente indică existența unor galaxii și găuri negre mult mai mari și mai evoluate decât ar fi trebuit să existe într-o perioadă atât de timpurie, potrivit modelelor teoretice actuale.

„Fiecare pas pe care îl facem mai adânc în trecut face acest puzzle și mai complicat”, a declarat coautorul studiului, Joseph Hennawi.

Potrivit acestuia, găurile negre cu mase de miliarde de ori mai mari decât cea a Soarelui existau deja într-o epocă în care Universul era extrem de tânăr, iar mecanismele care au permis o creștere atât de rapidă nu sunt încă pe deplin înțelese.

Pentru a găsi răspunsuri, astronomii încearcă acum să identifice quasari și mai vechi, care să provină dintr-o perioadă în care Universul avea aproximativ 630 de milioane de ani.

În paralel, echipa de cercetare intenționează să analizeze noile descoperiri cu ajutorul telescopului spațial James Webb Space Telescope, în speranța că va obține detalii suplimentare despre formarea și evoluția acestor obiecte cosmice extreme.

Pe termen lung, oamenii de știință își propun să construiască o imagine cât mai completă a primului miliard de ani din istoria Universului, urmărind evoluția quasarilor de la apariția lor până la transformarea în structurile uriașe observate astăzi.